Actualitate

Proiect OUG: abuzul în serviciu, infracțiune doar pentru prejudiciile mai mari de 200.000 de lei. Ce se întâmplă cu denunţurile

Ioana Oprean

Publicat

în

tribunalAbuzul în serviciu va fi redefinit în Codul Penal drept îndeplinire „prin încălcarea legii” a atribuţiilor şi va fi sancţionat penal doar dacă prejudiciul creat va fi mai mare de 200.000 de lei, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă elaborat de Ministerul Justiţiei şi trimis spre consultare CSM, ICCJ şi Parchetului General şi pus în dezbatere publică pe site-ul instituţiei. Totodată, Codul de procedură penală se modifică astfel încât denunţătorii să poată beneficia de clemenţă din partea procurorilor doar dacă devoalează fapte penale în termen de cel mult 6 luni de la producerea acestora, potrivit aceluiaşi proiect de act normativ.

Petrecerea Divorțaților

Proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea și completarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală prevede ca  articolul 297 din Codul Penal, care reglementează abuzul în serviciu, să fie modificată astfel încât infracţiunea să se investigheze la plângerea persoanei vătămate, dacă fapta cauzează o pagubă mai mare de 200.000 de lei. Astfel, dacă paguba este mai mică de 200.000 de lei nu se consideră a fi abuz în serviciu. Mai mult, pedepasa maximă pe care o riscă orice persoană care săvârşeşte această infracţiune se reduce de la şapte la trei ani.

 De asemenea, articolul care reglementa neglijenţa în serviciu, 298 va fi abrogat, această infracţiune nu va mai fi investigată.

Conflictul de interese va fi reglementat, potrivit proiectului, drept fapta funcţionarului care, „în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-au obţinut, direct sau indirect, foloase patrimoniale necuvenite, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv, este sancţionată”. În modificare adusă este introdus termenul „necuvenit”.

Principala modificare la Codul de procedură penală este aceea că denunţul se va putea depune „la organul de urmărire penală competent în termen de 6 luni de la data săvârşirii faptei prevăzute de legea penală, sub sancţiunea lipsirii acestuia de efectele juridice prevăzute de lege care conduc la înlăturarea răspunderii penale„. Potrivit acestei prevederi, orice faptă penală semnalată la mai mult de jumătate de an de la comiterea ei nu va avea valoare juridică.

Sursa: romaniatv.net


Secțiune Știri sub articolul principal



Știri recente din categoria Actualitate

Actualitate

Călin Georgescu, arestat preventiv pentru 30 de zile: Polițiștii l-au ridicat de acasă pentru a-l duce în Arestul Central după ce Curtea de Apel București a admis contestația DIICOT

Ioana Oprean

Publicat

în

Călin Georgescu, arestat preventiv pentru 30 de zile: Polițiștii l-au ridicat de acasă pentru a-l duce în Arestul Central după ce Curtea de Apel București a admis contestația DIICOT Călin Georgescu a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, iar polițiștii l-au ridicat de acasă pentru a-l duce în Arestul Central după ce Curtea de […]

Citește mai mult

Actualitate

Cum va fi vremea în Transilvania și celelalte regiuni în următoarele 2 săptămâni: Sfârșit de septembrie călduros, urmat de o ușoară răcire la început de octombrie. Ce arată prognoza meteo de la ANM

Ioana Oprean

Publicat

în

Cum va fi vremea în Transilvania și celelalte regiuni în următoarele 2 săptămâni: Sfârșit de septembrie călduros, urmat de o ușoară răcire la început de octombrie. Ce arată prognoza meteo de la ANM Luna septembrie 2026 se încheie cu temperaturi mai ridicate decât în mod normal în toate regiunile țării, arată prognoza meteo de la […]

Citește mai mult

Actualitate

Peste 60% dintre tinerii din România trăiesc în locuințe supraaglomerate: Media UE este de 27%. Date Eurostat

Bogdan Ilea

Publicat

în

Peste 60% dintre tinerii din România trăiesc în locuințe supraaglomerate: Media UE este de 27%. Date Eurostat România ocupă primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește ponderea tinerilor cu vârste între 15 și 29 de ani care locuiesc în spații supraaglomerate. În 2025, peste 60% dintre tinerii din țara noastră se aflau în […]

Citește mai mult