Profesorul Cristian Păun: România a ajuns la 60% din PIB datorie publică. ,,O bornă importantă pe care o vom da greu înapoi”

Profesorul Cristian Păun: România a ajuns la 60% din PIB datorie publică. ,,O bornă importantă pe care o vom da greu înapoi”

Economistul și profesorul Cristian Păun avertizează că România a atins un prag critic al îndatorării, aceasta ajungând la 60% din PIB.

El avertizează că problema nu este doar nivelul datoriei, ci modul în care economia a crescut în ultimii ani. 

Cristian Păun explică faptul că procentul de 60% din PIB reflectă raportul dintre datoria publică și valoarea adăugată anual de economie, nu averea totală a statului. De aceea, comparațiile cu țări precum Italia sau Franța sunt înșelătoare, susține profesorul, întrucât acestea beneficiază de active mult mai valoroase și de un nivel superior de competitivitate economică.

Textul integral publicat de economistul Cristian Păun este următorul: 

60% din PIB datorie publică. Este o bornă importantă pe care o vom da greu înapoi. Asta înseamnă să avem un deficit care crește într-un ritm mai scăzut decât crește PIB. Sau, altfel spus, PIB să nu mai crească cam un deceniu aproape exclusiv prin deficit bugetar.

Borna este importantă pentru că ea arată gradul de îndatorare raportat la valoarea pe care o adaugă anual economia României. Atenție, nu raportat la averea națiunii (activele sale), ci la valoarea pe care o adaugă aceste active.

De aia nu este relevant să compari gradul de îndatorare al Italiei sau Franței cu cel al României, să spui că este mai bine la noi decât la ei. Italia are în spate active care nu se văd în PIB care adaugă anual valoare mult peste cea adăugată de activele din România. Diferența de competitivitate, rating și complexitate economică face ca pericolul să fie mai mare pentru România cu grad de îndatorare în PIB mult mai mic. Este suficient să ne uităm la chiriile generate de imobiliare, în marile orașe. De 3-4 ori mai multă valoare în Roma sau Paris (chiar de 5 ori la Paris). Asta înseamnă că Italia și Franța se pot împrumuta ca procent din valoarea adăugată de 3-4 ori mai mult ca noi. Și că noi avem probleme mari chiar și cu 60% din PIB datorie publică.

 Cum reducem din nou acest procent?

Simplu:

– Menținând corecția de deficit pe o pantă descendentă vreo câțiva ani, cel puțin, prin scăderea cheltuielilor, înghețarea fiscalității (eventual eliminarea urgentă a tuturor aberațiilor fiscale stresante și inutile gen IMCA și taxa pe stâlp), colectare mai bună a taxelor existente.

– Înlocuind finanțarea prin datorie publică a companiilor de stat cu privatizarea lor. Cu capital privat (local sau străin);

– Crescând sănătos PIB, nu prin cheltuieli guvernamentale (inclusiv cele mascate în ”investiții”) ci prin investiții private (locale și străine) și prin exporturi. Ele vor presa natural pe importuri, corectând și celălalt deficit geamăn – deficitul comercial.

Trebuie să revenim la motorul principal de dezvoltare care ne-a adus astăzi unde suntem: investițiile străine. Investițiile străine în PIB erau în 2019 de 3,8%. Acum sunt la un minim istoric de doar 1,9%.  În picaj evident din 2021 încoace. Am pierdut bătălia de ceva ani în acest domeni. Recesiunea vine și de aici. Este clar că nu mai suntem interesanți pentru capitalul străin, ne evită, preferă pe cei din jurul nostru, pe alții. Iar noi nu avem de niciunele.

Nu poți avea un PIB care se formează mai degrabă prin deficit bugetar (9%) și foarte puțin prin investiții private străine (1%). Asta înseamnă clar consum fără producție în spate. Înseamnă importuri fără exporturi în spate. Aceste procente trebuie să se inverseze urgent. Doar capitalul străin poate crește rapid și sănătos PIB-ul pentru o țară ca a noastră.

Prezența capitalului străin este esențială și pentru succesul reformelor. Personalul eliberat de reforme trebuie să găsească loc de muncă ușor în privat. O pot face doar cu investitori serioși și consistenți. Ei nu pot veni decât din afară, mai puțin din interior.

Nu întâmplător suveraniștii atacă sistematic acest factor esențial de dezvoltare pentru România. Mesajele lor anticapitalism și antiglobalizare sunt turate la maxim. Suntem sclavi, suntem colonie, sunte exploatați, la mâna intereselor străine. Afară cu străinii din țară!

Agenda lor este clară pentru oricine mai înțelege puțină economie. Cu un popor sărăcit, needucat, fără opțiuni prea multe, strălucești și prosperi ca politician. Ca stăpân de sclavi! Din ăla bun. Local. Neaoș. Baron!

Afară cu străinii din țară! Ne încurcă lucrurile pe aici… 

Oare?

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI