Actualitate

Profesorul Cristian Păun: Abia acum vedem efectele unei îndelungi perioade de deficit bugetar excesiv

Ioana Oprean

Publicat

în

Profesorul Cristian Păun: Abia acum vedem efectele unei îndelungi perioade de deficit bugetar excesiv

Profesorul de economie Cristian Păun afirmă că abia acum se văd efectele unei perioade îndelungate de deficit bugetar excesiv, care a încput încă din 2019.

„Abia acum vedem efectele acestei perioade îndelungate de deficit bugetar excesiv. Noi am început cu derapaje în 2019 şi de atunci până astăzi nu am reuşit să rezolvăm problema deficitului, dimpotrivă, perspectivele de a rezolva această problemă, având în vedere perspectivele electorale, se îngustează pe zi ce trece. Şi atunci, astăzi vedem oalele sparte. Începem deja să vedem cu adevărat costul derapajelor economice din ultimii ani şi la care se pot adăuga alte probleme, în funcţie de ce se întâmplă la votul din următorul tur de scutin.Pentru că tot ce vedem acolo poate schimba radical situaţia în rău sau poate da speranţe că situaţia se poate îmbunătăţi dacă se vor concentra politicienii pe partea de reformă a statului român”, a declarat Cristan Păun la televiziunea Digi 24.

Citește și: Profesorul ASE, Cristian Păun: „Ce vor suveraniștii noștri?”. O trecere în revistă a mesajelor „patriotice” și „naționaliste”

Profesorul universitar de economie originar din Alba arată că inflaţia în România va fi mare în continuare inflaţie mare şi că, cel mai probabil, acum nu mai este posibil doar prin inflaţie să se acopere „găurile negre” create „de ani buni de o guvernare proastă”.

„Începem să vedem această inflaţie răsfrângându-se asupra unui alt tip de inflaţie, cea din zona cursului de schimb, altfel spus, câţi lei dăm pe un euro. Până acum am văzut doar că au crescut preţurile vis-a-vis de câţi lei dăm pe o pâine, dar încet-încet vom vedea această inflaţie răsfrâgându-se şi asupra cursului de schimb, ceea ce evident va avea efecte ulterioare asupra altor preţuri. Pentru că importăm foarte multe lucruri astăzi în România şi evident că în lei le vom plăti mult mai scump”, a explicat Cristian Păun.

El a reliefat că sunt şi „nişte mici avantaje”, în sensul unor corecţii pe zona balanţei comerciale, iar „nişte exportatori vor fi fericiţi o perioadă” prin această corecţie a balanţei comerciale, care s-a deteriorat „după ani buni de stabilitate artificială a leului”.

„S-ar putea însă ca aceste presiuni acumulate din această dorinţă de a avea un leu stabil multă vreme să genereze un derapaj destul de mare, o depresurizare destul de mare în această zonă şi să vedem într-adevăr destul de repede şi fără posibilitate de a opri cursul de schimb deprecieri către 5,5-6 lei”, a avertizat Cristian Păun.

Profesorul de economie a explicat că, întrucât faţă de acum zeci de ani România este astăzi „mult mai deschisă capitalului străin”, „mult mai expusă pe capitalurile străine”, „mult mai expusă pe comerţul exterior decât era acum 20-30 de ani”, ceea ce înseamnă că este „aproape imposibil, deci foarte păgubos ca Banca Naţională să încerce să se lupte astăzi să mai ţină un curs artificial scăzut sau stabil cu resursele din rezerva sa.

„N-are sens să faci acest lucru, e bine să începi să laşi cursul de schimb liber, cum n-ai făcut-o de foarte multă vreme. Cu părere de rău spun că, iară, vecinii noştri bulgari adoptă euro de la 1 ianuarie, ceea ce noi trebuia să facem poate de mult mai multă vreme. Poate nu ajungeam în aceste probleme bugetare dacă ne întreptam şi mai mult către integrarea monetară care venea cu nişte corsete mult mai bune pe parte de guvernanţă. Asta este, a creat mult hazard moral menţinerea acestei tiparniţe în mâna noastră şi ne-am bătut joc şi de tiparniţe şi de buget şi acum românii vor plăti, pentru că totdeauna românii plătesc, fie prin inflaţie, fie prin deprecierea cursului de schimb, fie prin taxe mai mari”, a mai spus Cristian Păun.

Acesta a explicat că „încet-încet” vine şi „nota de plată” a acestor „ani de neputinţă” şi de „încăpăţânare de a nu face reforme în România, de a moderniza România”.

„A fost o încăpăţânare, un conservatorism din ăsta încăpăţânat de a nu face lucrurile aşa cum trebuie. Iar acum, vedem, începe să vină încet-încet nota de plată. Românii ar trebui să fie măcar chibzuiţi să nu-şi agraveze şi mai mult nota de plată, adică să nu adauge şi mai multe pierderi pe nota de plată, măcar să limităm pierderile. Eu zic că votul care va fi foarte curând va fi exact despre acest lucru, să încercăm să limităm, de cât posibil, pierderile pe care oricum le vom avea pentru repararea situaţiei”, a conchis Cristian Păun.


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Știri recente din categoria Actualitate

Actualitate

Alertă alimentară în România: Loturi de lapte praf Aptamil și Milupa, retrase de urgență din cauza unei toxine

Ioana Oprean

Publicat

în

Alertă alimentară în România: Loturi de lapte praf Aptamil și Milupa, retrase de urgență din cauza unei toxine O nouă alertă alimentară a fost lansată de ANSVSA și mai multe loturi de lapte praf pentru bebeluşi Aptamil şi Milupa Milumil au fost retrase de la vânzare din cauza posibilei prezenţe a cereulidei, o toxină. Persoanele […]

Citește mai mult

Actualitate

Șofer surprins conducând cu 169 km/h pe un sector de drum pe care limita de viteză este de 70 km/h: „Nu-i urmați exemplul și nu testați teoria pentru că legea fizicii nu greșește niciodată!”

Lucian Dărămuș

Publicat

în

Șofer surprins conducând cu 169 km/h pe un sector de drum pe care limita de viteză este de 70 km/h Un bărbat de 43 de ani, din Cluj-Napoca, a fost surprins, zilele trecute de polițiștii rutieri de la Poliția Municipiului Turda în timp ce rula cu autoturismul cu viteza de 169 km/h, pe un sector […]

Citește mai mult

Actualitate

Rețelele sociale, interzise pentru copiii sub 13 ani. Organizația Salvați Copiii, avertisment privind dependența și abuzurile

Ioana Oprean

Publicat

în

Rețelele sociale, interzise pentru copiii sub 13 ani. Organizația Salvați Copiii, avertisment privind dependența și abuzurile Rețelele sociale ar trebui interzise total copiilor sub 13 ani, iar accesul ar putea fi condiționat și strict monitorizat pentru cei între 13 și 15 ani.  Platformele care nu verifică vârsta utilizatorilor să fie sancționate, sunt principalele măsuri cerute […]

Citește mai mult