Privatizare în stil „alba-neagra”

Privatizarea Cupru Min Abrud a ajuns în aceste zile un fel de „alba-neagra”. Ministrul Economiei, Lucian Bode, a anunţat vinerea trecută, 6 aprilie (termenul fixat pentru încheierea tranzacţiei), la finalul negocierilor, că privatizarea a eşuat, întrucât contractul nu a putut fi semnat de către cele două părţi în termenul fixat. Asta deoarece partea română a cerut firmei canadiene să constituie un depozit colateral de 32,27 milioane de euro garanţii de mediu, să plătească cei 200,7 milioane de euro în termen de 30 zile de la obţinerea avizului, iar contractul încheiat să fie făcut în integralitate public. Premierul Ungureanu spunea săptămâna trecută că „privatizarea Cupru Min este primul succes economic major şi că a dovedit prin asta că se poate privatiza şi fără comision”. Când colo, trosc-pleoşc, toată înţelegerea cade. Ce să mai înţeleagă omul de rând din toate astea? Cine l-o fi dezinformat în asemenea hal pe premier?!
Pe de altă parte, BayFront Capital Partners – banca deţinătoare a companiei Roman Copper, cea care a câştigat licitaţia pentru preluarea Cupru Min Abrud la preţul de 200,77 milioane de euro, susţine în continuare sus şi tare că tranzacţia este încă valabilă. Astfel, într-un comunicat remis presei încă de sâmbătă spune: „Părţile au ajuns la o înţelegere verbală pe care suntem în continuare gata să o respectăm. Această înţelegere include termeni ceruţi de Guvern şi acceptaţi de Roman Copper, deşi nu erau incluşi în forma iniţială a contractului prezentată în pachetul de privatizare. Am fost surprinşi când comisia de negociere a refuzat să accepte semnătura noastră scrisă”, se arată în comunicat. Reprezentantul Roman Copper, Mike Curtis, spune ca înţelegerea verbală definitivă a fost realizată târziu în cursul zilei de 6 aprilie, iar compania canadiană consideră că contractul este în picioare. „Credem că avem o înţelegere validă şi care produce efecte, şi vom continua să lucrăm cu bună credinţă cu autorităţile române pentru a clarifica aceste aspecte”. Întrebaţi de reprezentanţii presei dacă poziţia exprimată înseamnă că Roman Copper ar putea merge în justiţie pentru a cere încheierea contractului, reprezentanţii companiei au refuzat să facă precizări suplimentare, adăugând doar „suntem optimişti că aparenta neînţelegere va fi rezolvată”. Ei spun că vor veni la Bucureşti pentru noi discuţii cu Guvernul României pe această temă şi că „vor fi gata să implementeze toate măsurile şi investiţiile cerute de către Guvern de la licitaţia din 26 martie şi până în prezent”.
Luni, potrivit mai multor site-uri de ştiri naţionale, Lucian Bode, ministrul Economiei s-ar fi întâlnit din nou cu premierul Mihai Răzvan Ungureanu, pentru a discuta despre eşecul sau mersul înainte al privatizării Cupru Min. Pe de altă parte, nu ştiu de ce nu se discută şi posibilitatea ca statul român să nu mai continue procesul de privatizare a Cupru Min S.A., chiar dacă a fost fixat în calendarul de privatizări cerut de către FMI. Pe „modelul CFR” (Societăţii Române de Căi Ferate) pentru care Guvernul a găsit soluţia conversiei în acţiuni a unei datorii către bugetul de stat de circa un miliard de euro, de ce datoriile Cupru Min, de doar circa 14 milioane de euro, către FDEE Transilvania Sud nu ar putea fi convertite în acţiuni de către Ministerul Economiei? De ce Guvernul României nu ar putea garanta un credit pe care să-l ia Cupru Min pentru a-şi putea retehnologiza fluxul tehnologic şi rezolva problemele de mediu, astfel ca în viitorul apropiat să poată să mai pună în funcţiune şi celelalte trei linii tehnologice ce au funcţionat în trecut şi să dea astfel o nouă şansă mineritului din Munţii Apuseni şi creării de noi locuri de muncă în zonă? Asta deoarece chiar preşedintele României, Traian Băsescu, a spus în mai multe rânduri că una dintre şansele României pentru a ieşi din actuala criză economico-financiară ar reprezenta-o tocmai relansarea mineritului în întreaga ţară.

Tinu MATEŞ

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI