Actualitate

Președinta Comisiei pentru afaceri constituționale a Parlamentului European: Engleza ar putea pierde statutul de limbă oficială a UE

Ioana Oprean

Publicat

în

ueEngleza, a doua limbă din lume ca număr de vorbitori și principala limbă de lucru a instituțiilor UE, ar putea fi eliminată de pe lista limbilor oficiale ale Uniunii Europene dacă Marea Britanie părăsește blocul european, a afirmat luni, 27 iunie,  președinta Comisiei pentru afaceri constituționale a Parlamentului European, Danuta Hubner, citată de Reuters, notează Agerpres.

Simbolica mișcare, chiar dacă imposibilă, ar reduce și mai mult influența Londrei pe continent și i-ar înfuria pe irlandezi.

Fiecare stat membru are dreptul să desemneze o singură limbă oficială. Deși engleza este cea mai vorbită limbă din Europa și una dintre limbile oficiale în trei state membre, numai Marea Britanie a desemnat-o în mod oficial la Bruxelles. Irlanda a ales irlandeza, iar Malta a bifat malteza.

„Engleza este limba noastră oficială pentru că a fost aleasă de Marea Britanie. Fără Marea Britanie, nu mai avem engleză”, a declarat Danuta Hubner în cursul unei conferințe de presă asupra consecințelor legale ale Brexitului.

Engleza ar putea rămâne o limbă de lucru, chiar dacă nu ar mai fi una oficială, a adăugat Danuta Hubner, subliniind că menținerea statutului acesteia de limbă oficială presupune acordul tuturor țărilor membre.

Regulile ar putea însă evolua pentru a permite Celor 27 să își declare mai multe limbi oficiale, a continuat eurodeputata.

Franceza a fost limba dominantă în instituțiile UE până în anii 1990, când aderarea Suediei, Finlandei și Austriei au făcut ca balanța să se încline de partea englezei. Mișcarea s-a accentuat odată cu integrarea țărilor din Europa Centrală și de Est, care au ales engleza ca a doua limbă.

Documentele și textele instituțiilor UE sunt traduse în cele 24 de limbi oficiale. Dacă engleza și-ar pierde acest statut, britanicii ar trebui să își asigure singuri traducerile.

Engleza este, de asemenea, una dintre cele trei limbi utilizate pentru a aplica pentru brevetele UE. Acest lucru le asigură un avantaj firmelor și cercetătorilor vorbitori de engleză față de concurenții care vorbesc alte limbi.

Franța nu s-a împăcat niciodată cu înfrângerea sa lingvistică și a impus franceza ca limbă de lucru, deși numărul persoanelor care o vorbesc este în scădere printre oficialii de la Bruxelles.

sursa: Agerpres

 


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Știri recente din categoria Actualitate

Actualitate

Codul rutier 2026 | Șoferii începători ar putea avea restricții privind mașinile pe care le pot conduce: Proiectul care schimbă radical condițiile 

Ioana Oprean

Publicat

în

Șoferii începători ar putea avea restricții privind mașinile pe care le pot conduce: Proiectul care schimbă radical condițiile  Șoferii care au obținut permisul de conducere de mai puțin de doi ani ar putea fi obligați să respecte noi limite privind tipul de autovehicul pe care îl conduc. Un proiect legislativ aflat în procedură de adoptare […]

Citește mai mult

Actualitate

PENSII 2026 | Pensiile din luna iulie ar putea veni mai devreme: Schimbarea care afectează toți pensionarii

Ioana Oprean

Publicat

în

Pensiile din luna iulie 2026 ar putea veni mai devreme: Schimbarea care afectează toți pensionarii Luna iulie 2026 ar putea aduce o veste bună pentru pensionarii care își primesc veniturile pe card, întrucât plata pensiilor ar putea fi efectuată mai devreme decât termenul obișnuit. În mod normal, pensiile virate în conturile bancare ajung la beneficiari […]

Citește mai mult

Actualitate

Sectorul energetic al României, captiv în „paradigma” importurilor de resurse energetice critice. Asociație: „Exportăm electricitate ieftină, importăm dependență energetică scumpă”

Ioana Oprean

Publicat

în

Sectorul energetic al României, captiv în „paradigma” importurilor de resurse energetice critice. Asociație: „Exportăm electricitate ieftină, importăm dependență energetică scumpă” Datele statistice publicate de INS pentru perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2026 conturează o evoluție aparent contradictorie a sistemului energetic din România. În timp ce anumite segmente înregistrează creșteri importante, altele indică scăderi sau […]

Citește mai mult