Rămâi conectat

Ştirea zilei

Povestea unor supraviețuitori sași din Cugir și Sebeș, deportați în lagărele din Rusia

Publicat

în

Povestea unor supraviețuitori sași din Cugir și Sebeș, deportați în lagărele din Rusia

Aproximativ 50.000 de saşi şi şvabi din Transilvania şi Banat au fost deportaţi în Rusia după al Doilea Război Mondial. Aproape 10.000 dintre aceştia au murit în lagărele ruseşti. În satele şi oraşele din Transilvania mai există încă supravieţuitori ai deportărilor, care nu au vrut să părăsească România pentru a emigra în Germania.

Deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică este o faţetă a evenimentelor numite Strămutarea germanilor după al Doilea Război Mondial, strămutare care a constat în acţiuni de deportare în masă în Uniunea Sovietică a unei părţi din populaţia civilă de origine germană, acţiuni care au avut loc nu numai în România, ci în toate ţările foste aliate cu Germania şi care au ajuns sub influenţa sovietică în urma Tratatului de la Ialta din 1945.

Aceste deportări pot fi considerate printre altele şi drept o răzbunare împotriva celora care au declanşat dezastruosul război. Ele au încălcat însă dreptul internaţional. În timp ce prin Procesele de la Nürnberg organizate de Aliaţi în 1945-1946, capii puterii naziste au fost condamnaţi la închisoare sau chiar la moarte, unul din principalele capete de acuzare fiind deportarea populaţiei civile, pentru deportările în Uniunea Sovietică, în condiţii inumane, nimeni nu a fost încă tras la răspundere.

Elit - Gustul Desăvârșit

În satele şi oraşele din Transilvania mai trăiesc încă supravieţuitori ai deportărilor din urmă cu peste 50 de ani. În oraşul Cugir din Alba, mai trăiesc aproximativ 40 de etnici germani. Aceştia – în mare parte femei – sunt supravieţuitori ai pogromului rusesc din perioada 1945-1949 şi ai marii emigraţii de după 1989. Dacă în 1992 mai erau la Cugir 189 de etnici germani (şvabi, nemţi sau saşi), în 2002 numărul lor aproape s-a înjumătăţit, ajungând la 78. Selecţia naturală a mai înjumătăţit în ultimii 14 ani şi această cifră.

„În urmă cu 68 de ani a început pentru ei calvarul ce a durat aproape 5 ani de zile – respectiv deportarea în URSS”, povesteşte ing. Aurel Voicu, preşedintele Asociaţiei Pro Cugir. „Cauza: în anii 1940-1943 unii tineri de naţionalitate germană, respectiv saşi, au servit în armata germană, ceea ce a dus la numirea lor ca SS-işti sau nazişti. În aceste condiţii etnicii germani (saşii) au fost printre primii puşi să plătească – prin muncă forţată în lagărele de muncă sovietice.

Mulţi dintre cei deportaţi şi-au pierdut viaţa în acele locuri. Drama a început la 13 ianuarie 1945 (cu patru luni înainte de încheierea armistiţiului din 9 mai 1945) când s-a pus în aplicare Ordinul 031/6 ianuarie 1945 care prevedea ca bărbaţii de origine germană cu vârste între 17 şi 45 de ani şi femeile cu vârsta între 18 şi 30 de ani să fie deportaţi în URSS pentru reparaţii după războiul din perioada 1940-1945. În acest fel, din toată România, cât şi din Cugir, etnicii germani au fost evacuaţi cu forţa şi trimişi în lagăre de muncă din URSS. În anul 1949, cei care au supravieţuit muncii epuizante şi vieţii pline de privaţiuni, au revenit la locurile natale”, povesteşte Aurel Voicu.

Povestea unui supravieţuitor din Cugir   Supravieţuitorii deportării sovietice sunt acum persoane în vârstă de peste 85 de ani, bătrâni şi suferinzi, care îşi poartă cu stoicism, pe umerii plecaţi, povara calvarului prin care au trecut. Printre supravieţuitorii deportării ruseşti din Cugir o regăsim pe Magdalena Weber, din cartierul Suseni. S-a născut într-un sat din Banat şi s-a căsătorit cu Weber Francisc – fost deportat şi el. Francisc Weber a fost unul dintre cei mai pricepuţi strungari în fier de la U.M. Cugir, fiind şi şef de secţie. În cartea de 24 de pagini cu titlul: Jurnal de lagăr 13 ianuarie 1945 – 5 noiembrie 1949, scrisă cu ajutorul profesoarei Margareta Dâncan, Magdalena Weber povesteşte calvarul anilor petrecuţi în gulagul sovietic. Povestea dânsei, aceeaşi cu cea a altor mii de persoane deportate în acea perioadă, este de o simplitate tristă şi dureroasă.

“În 13 ianuarie ni s-a ordonat mie, care aveam 17 ani, şi surorii mele, care avea 20 de ani, să ne prezentăm la şcoala din sat, fiecare cu câte o păturică, o periniţă, nişte haine de schimb şi mâncare pentru zece zile. Cu această bocceluţă am călătorit – în bou-vagon – 32 de persoane, de la 17 ianuarie la 9 februarie 1945, timp de 24 de zile. De la graniţa cu URSS am fost mutaţi în alte vagoane, de acelaşi fel, dar mai mari, în care erau înghesuiţi 90 de oameni, în mijlocul vagonului fiind o gaură în podea în care ne făceam necesităţile… Păstrez încă biletele de tren de la întoarcerea din URSS ca amintire a acelor vremuri prin care am trecut în urmă cu 68 de ani”, scrie Magdalena Weber în memoriile sale din lagărul rusesc.

Operaţiunea deportării saşilor din Sebeş   ”În 11 ianuarie 1945 începe, la nivelul oraşului Sebeş, prima fază a deportării, care a impus un nou termen în limbajul local: ridicarea saşilor. La Sebeş, dar şi în satele săseşti din împrejurimi, se formează comisii speciale pentru “ridicare”, conduse de un ofiţer sovietic, secondat de un ofiţer de poliţie sau din legiunea de jandarmi, de militari ruşi, jandarmi şi militari români. Între 11 şi 15 ianuarie, această comisie lucrează mai mult “la birou”. Pe baza datelor strânse anterior se întocmesc liste cu cei care trebuie ridicaţi. Ordinele de sus prevedeau că trebuia să fie ridicaţi bărbaţii de la 17 la 45 de ani şi femeile de la 18 la 30 de ani, excepţie făcând cei bolnavi sau infirmi şi femeile cu copii mici.

Din Sebeş trebuia să fie ridicaţi 315 etnici germani. Zilnic, în special noaptea, echipe având conducere rusească, formate din 4-5 jandarmi sau soldaţi, mergeau la adresele etnicilor germani, ridicându-l pe cel vizat. Operaţiunea era şi pentru autorităţi una foarte grea, fiindcă se cerea un număr prea mare, faţă de populaţia existentă în oraş la sfârşitul războiului. În plus, foarte mulţi etnici germani au luat drumul satelor mărginene, ascunzându-se în casele românilor prieteni, de la Şugag, Mărtinie, Loman, Sebeşel, Purcăreţi”, afirmă prof. Nicolae Afrapt.

Rezultatul acţiunilor din 15-20 ianuarie a adus un număr insuficient de persoane ridicate, faţă de cât era planificat. În plus, au fost ridicaţi bărbaţi şi femei sub şi peste vârsta prevăzută. Aceştia au fost duşi şi închişi în localul şcolii de la Poştă (astăzi Colegiul Tehnic). De altfel, în acele zile, Sebeşul şi instituţiile sale, mai ales cele de învăţământ, au devenit lagăre pentru cei ridicaţi pentru deportare: aici au fost aduşi şi cei din Petreşti, Pianu de Jos, Câlnic, Gârbova, Vingard şi din alte zone. Duminică, 20 ianuarie 1945, era o zi geroasă, cu un soare strălucitor.

Margareta Bojiţă, una dintre femeile deportate, mărturisea următoarele: “Cu câteva minute înainte de ora 15.00 am fost anunţaţi că plecăm. Am fost scoşi în stradă şi încolonaţi câte 4, bărbaţii în faţă, femeile în spate […] În jurul nostru, soldaţi ruşi cu pistoale automate […] Fără să ştim ce ne aşteaptă şi unde vom merge cântam cu toţii Siebenbürgen Lad des Segens (Transilvanie pământ binecuvântat) şi Kein Schöner Land in diesen Zeit (Nu-i ţară mai frumoasă). Toţi locuitorii oraşului erau pe trotuare, cu lacrimi în ochi, ne salutau şi se rugau să ne întoarcem. Erau şi români şi germani”.

Saşii au fost îmbarcaţi într-un tren cu 8 vagoane, care a plecat prin Alba Iulia, Blaj, Sighişoara, Braşov, luând alte şi alte vagoane. Pentru toţi era un drum total necunoscut. Au fost duşi în Dombas, în ţinuturile subpolare, fiind împrăştiaţi în sutele de lagăre înfiinţate. Pentru unii, bolnavi şi cu copii mici, fiindcă nu mai puteau să muncească, această „excursie gratuită” a durat până în toamna anului 1946, când au fost trimişi acasă, iar pentru alţii calvarul a ţinut 3-4 ani, pentru fiecare cât a rezistat. Pentru cei sănătoşi, deportarea a durat 5 ani, până în decembrie 1949. Zece dintre cei deportaţi au parcurs ultimul drum; ei au murit din cauza foametei, a frigului, a muncii grele, peste limită, îmbogăţind cu oasele lor solul imensei Rusii. Cei care s-au întors, au venit bolnavi, răniţi, sleiţi de puteri şi au rămas marcaţi pentru toată viaţa.

Statisticile deportărilor în Uniunea Sovietică   Statisticile privind deportarea saşilor transilvăneni indică faptul că peste 30.000 de persoane au fost deportate în Uniunea Sovietică, reprezentând circa 15% din populaţia germană a Transilvaniei (după datele din 1941). În cazul a 12% din persoanele deportate nu s-a respectat vârsta prevăzută în ordin, încât au fost deportate o fată de 13 ani şi persoane de 55 de ani. 9 din 10 deportaţi au ajuns în Ucraina (regiunile Dnepropetrovsk, Stalino şi Voroşilovgrad), restul în zona munţilor Ural. Deportaţii au fost repartizaţi în 85 de lagăre. O treime din deportaţi lucrau în mine, un sfert în construcţii, restul în industrie, agricultură şi în administraţia lagărelor. Foarte puţini au îndeplinit munci conform pregătirii lor.

De aseemenea, circa 33.000 şvabi bănăţeni au fost ridicaţi de la casele lor între 14 şi 16 ianuarie 1945. În oraşe, cei vizaţi a fost scoşi cu forţa din casele lor de patrule militare mixte româno-sovietice. În sate au fost adunaţi de jandarmi şi funcţionarii de la primării, duşi la locurile de adunare, apoi urcaţi în trenuri spre a fi trimişi la Timişoara.   Primele transporturi din Timişoara spre Uniunea Sovietică au început pe 18 ianuarie 1945. Săptămâni în şir, oamenii au fost urcaţi în vagoane de marfă şi duşi spre minele de cărbuni şi centrele industriale sovietice. Acolo, deportaţii au avut un program de muncă zilnic de 12 ore, cu hrană insuficientă şi măsuri de igienă precare. Din persoanele deportate circa 5.000 au decedat (15%).


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Ştirea zilei

Șofer prins cu 150 km/h, cu permisul suspendat, pe autostrada A1 Sibiu-Sebeș: Care a fost recordul de viteză

Publicat

în

Șofer prins cu 150 km/h, cu permisul suspendat, pe autostrada A1 Sibiu-Sebeș: Care a fost recordul de viteză

În cursul zilei de 9 august, în intervalul orar 14,00 – 17,30, pe ambele direcții ale segmentului de autostradă A1 cuprins între km. 254 (mun. Sibiu) și km. 289 (Miercurea Sibiului) polițiștii Biroului de Poliție Autostrada A1 Râmnicu Vâlcea – Deva au desfășurat o amplă acțiune de prevenire a producerii de accidente rutiere pe fondul vitezei excesive sau neadaptate.

Acțiunea polițiștilor s-a înscris în calendarul proiectului Educație rutieră – Modelarea factorului uman prin responsabilizarea participanților la trafic pentru creșterea gradului de siguranță rutieră, proiect implementat la nivelul Inspectoratului General al Poliției Române.

Atenția polițiștilor rutieri s-a îndreptat spre conștientizarea conducătorilor auto cu privire la importanța respectării prevederilor legale referitoare la regimul de viteză pe autostrăzi și nu numai, în același timp fiind evidențiate rolul purtării centurii de siguranță, dar și consecințele opririlor nejustificate pe banda de urgență și nerespectării timpilor de odihnă. Conducătorilor auto și pasagerilor le-au fost înmânate pliante cu sfaturi privind siguranța rutieră, iar acolo unde a fost cazul, pliantul a fost însoțit de un proces verbal de constatare a contravenției.

Elit - Gustul Desăvârșit

95 de autovehicule au fost verificate pe parcursul acțiunii, în total fiind aplicate 61 de sancțiuni contravenționale. A fost constatată o infracțiune la regimul rutier, au fost reținute 2 permise de conducere și au fost retrase 2 certificate de înmatriculare și 1 set de plăcuțe cu număr de înmatriculare.

Cele mai multe sancțiuni contravenționale, 37, au fost aplicate șoferilor înregistrați de dispozitivele radar circulând cu viteză peste limita legală. Cea mai mare viteză înregistrată pe parcursul acțiunii a fost de 173 de km/h, fiind vorba despre un conducător auto în vârstă de 47 de ani, cetățean străin, aflat la volanul unui autoturism condus pe direcția Sibiu – Deva. Bărbatul a fost sancționat contravențional cu amendă în valoare de 1.305 lei și aplicarea a 6 puncte de penalizare.

4 conducători auto au fost sancționați contravențional pentru oprire nejustificată pe banda de urgență, 5 șoferi au fost depistați circulând fără a purta centura de siguranță, alte sancțiuni fiind aplicate fie pentru conducerea unor vehicule care prezentau defecțiuni tehnice, fie pentru conducerea unor vehicule având termenul ITP expirat, fie pentru nerespectarea timpilor de odihnă.

În jurul orei 14,30, polițiștii au oprit un autoturism condus pe direcția Sibiu – Deva cu viteza de 150 km/h de către un sibian în vârstă de 26 de ani.

Cu ocazia verificărilor efectuate, s-a constatat că dreptul sibianului de a conduce autovehicule pe drumurile publice este suspendat.

Astfel, pe numele șoferului s-a deschis un dosar de cercetare penală în conformitate cu prevederile articolului 335 aliniatul 2 din Codul Penal.

Polițiștii rutieri din cadrul Biroului de Poliție Autostrada A1 Râmnicu Vâlcea – Deva continuă acțiunile specifice în scopul conștientizării participanților la trafic asupra importanței respectării normelor rutiere și creșterii gradului de siguranță.

 

 

 

 


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Ştirea zilei

ALERTĂ hidrologică: COD GALBEN de inundații în Alba și alte județe, până joi după masa. Zonele vizate

Publicat

în

ALERTĂ hidrologică: COD GALBEN de inundații în Alba și alte județe, până joi după masa. Zonele vizate

Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor a emis o alertă de cod galben de inundații valabil și pentru județul Alba, până la data de 11 august, la ora 12:00.

În intervalul 10.08.2022 ora 13:00 – 11.08.2022 ora 12:00 pe râurile din bazinele hidrografice: Arieș – bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior (județele: Alba și Cluj), Mureș – afluenții aferenți sectorului aval confluență cu râul Târnava – amonte S.H. Brănișca (județele: Alba, Sibiu și Hunedoara), Cerna – bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior (județele: Gorj și Caraș Severin), Desnățui – bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior (județele: Mehedinți și Dolj), Jiu – bazin amonte S.H. Sadu și afluenții aferenți sectorului aval S.H. Sadu – amonte S.H. Rovinari, Gilort – bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior, Motru – bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior (județele: Hunedoara, Gorj și Mehedinți), Olt – afluenții aferenți sectorului aval S.H. Sebeș Olt (județele: Sibiu, Vâlcea, Argeș, Gorj, Olt și Dolj), Vedea – bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior (județele: Argeș, Olt și Teleorman), Argeș – bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior (județele: Argeș, Dâmbovița, Giurgiu, Teleorman și Ilfov), Ialomița – bazin amonte S.H. Moroeni și afluenții aferenți sectorului aval S.H. Moroeni – amonte S.H. Siliștea Snagovului (județele: Dâmbovița, Prahova și Ilfov) și Prahova – bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior (județele: Prahova, Buzău și Ialomița).

Atenționarea Hidrologică vizează în principal fenomenele de scurgeri importante pe versanți, torenți, pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundații locale, care se pot produce cu probabilitate și intensitate mai mare pe unele râuri mici din județele: Hunedoara, Sibiu, Vâlcea, Olt și Argeș.

Elit - Gustul Desăvârșit


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Ştirea zilei

10 august 2022, COVID-19 în Alba. 148 de noi infectări și niciun deces, în ultimele 24 de ore, în județ

Publicat

în

10 august 2022, COVID-19 în Alba. 148 de noi infectări și niciun deces, în ultimele 24 de ore, în județ

La nivelul județului Alba, marți, 9 august 2022, s-au înregistrat 148 de noi infectări cu COVID-19 potrivit datelor transmise de DSP Alba. Raportul prezintă și incidența actualizată și cazurile active de coronavirus pe localități.

Citește și situația cazurilor din Alba, de marți, 9 august 2022, COVID-19 în Alba. 73 de noi infectări și un deces, în ultimele 24 de ore, în județ

În ultimele 24 de ore, la nivelul județului Alba, nu a fost înregistrat niciun deces în rândul persoanelor bolnave de COVID-19.

Elit - Gustul Desăvârșit

Astfel, numărul total al cazurilor înregistrate ajunge la 56842 de persoane confirmate, 53840 persoane vindecate, 1.299 decese.

Luni, în județul Alba au fost prelucrate în total 389 teste, 97 PCR, 292 teste rapide. Numărul total de teste efectuate până în prezent în județ a ajuns la 484350 mai exact, 361675 de teste PCR și 122675 de teste rapide.

Localitățile din care provin cazurile:

ALBA IULIA – 40
ABRUD – 2
AIUD – 11
BLAJ – 9
CÂMPENI – 2
CUGIR – 4
OCNA MUREŞ – 4
SEBES – 3
TEIUS – 5
ZLATNA – 1
ALMASU MARE – 1
BUCERDEA GRANOASA – 1
BUCERDEA VINOASA – 1
CETATEA DE BALTA – 2
CIUGUD – 1
CRACIUNELU DE JOS – 1
CRICAU – 1
CUT – 1
DAIA ROMANA – 2
GALDA DE JOS – 2
JIDVEI – 1
LUNCA MUREŞULUI – 1
LUPSA – 1
MIHALŢ – 1
RADEŞTI – 1
ROŞIA MONTANA – 1
SĂLCIUA – 1
SANCEL – 1
SASCIORI – 1
SONA – 2
SPRING – 1
UNIREA – 1
VALEA LUNGA – 2
VINTU DE JOS – 2

Cazuri de reinfectare:

ALBA IULIA – 17
AIUD – 2
BLAJ – 2
CUGIR – 1
SEBES – 4
CRICAU – 2
DAIA ROMANA – 3
MIRASLAU – 1
NOSLAC – 1
RADEŞTI – 1
VALEA LUNGA – 1

Lista cazurilor active de COVID-19 și INCIDENȚA LOCALITĂȚILOR din județul Alba:
Localitate Populatie Incidenta Cazuri active
MUNICIPIUL BLAJ 20615 9.56 197
CRĂCIUNELU DE JOS 2138 8.42 18
VALEA LUNGĂ 3108 8.37 26
MUNICIPIUL ALBA IULIA 76899 8.01 616
ŞONA 4360 6.42 28
ORAŞ CUGIR 25311 6.08 154
CIUGUD 3314 5.43 18
MOGOŞ 740 5.41 4
RIMETEA 979 5.11 5
MUNICIPIUL AIUD 25035 4.83 121
BUCERDEA GRÂNOASĂ 2260 4.42 10
BUCIUM 1371 4.38 6
VINŢU DE JOS 5524 4.34 24
ARIEŞENI 1529 3.92 6
SÂNCEL 2583 3.87 10
MUNICIPIUL SEBEŞ 32852 3.84 126
JIDVEI 5300 3.77 20
ORAŞ ZLATNA 7773 3.73 29
METEŞ 2729 3.66 10
CRICĂU 1957 3.58 7
CIURULEASA 1121 3.57 4
ORAŞ OCNA MUREŞ 13793 3.55 49
GALDA DE JOS 4410 3.4 15
RĂDEŞTI 1263 3.17 4
ORAŞ ABRUD 5148 2.91 15
STREMŢ 2411 2.9 7
IGHIU 7126 2.81 20
ORAŞ TEIUŞ 7134 2.8 20
MIHALŢ 3229 2.79 9
BERGHIN 1889 2.65 5
CETATEA DE BALTĂ 3061 2.61 8
ALMAŞU MARE 1188 2.53 3
SÂNTIMBRU 3021 2.32 7
BLANDIANA 880 2.27 2
POŞAGA 889 2.25 2
ROŞIA MONTANĂ 2683 2.24 6
CÂLNIC 1933 2.07 4
MIRĂSLĂU 1955 2.05 4
OCOLIŞ 492 2.03 1
RÂMEŢ 497 2.01 1
DOŞTAT 1010 1.98 2
ŞPRING 2547 1.96 5
ÎNTREGALDE 548 1.82 1
PONOR 576 1.74 1
ŞIBOT 2329 1.72 4
ORAŞ CÂMPENI 7110 1.69 12
NOŞLAC 1814 1.65 3
SĂLCIUA 1369 1.46 2
UNIREA 4826 1.45 7
PIANU 3584 1.4 5
SĂLIŞTEA 2338 1.28 3
ROŞIA DE SECAŞ 1581 1.27 2
SĂSCIORI 6471 1.24 8
CERGĂU 1626 1.23 2
LUNCA MUREŞULUI 2536 1.18 3
ORAŞ BAIA DE ARIEŞ 3728 1.07 4
ŞUGAG 2841 1.06 3
CENADE 1050 0.95 1
GÂRBOVA 2136 0.94 2
BISTRA 4497 0.89 4
HOPÂRTA 1147 0.87 1
LOPADEA NOUĂ 2486 0.8 2
CUT 1260 0.79 1
SCĂRIŞOARA 1483 0.67 1
DAIA ROMÂNĂ 3129 0.64 2
LUPŞA 2819 0.35 1
ALBAC 1934 0 0
AVRAM IANCU 1413 0 0
CERU-BĂCĂINŢI 228 0 0
FĂRĂU 1491 0 0
GÂRDA DE SUS 1460 0 0
HOREA 1906 0 0
LIVEZILE 1145 0 0
OHABA 582 0 0
POIANA VADULUI 1033 0 0
SOHODOL 1649 0 0
VADU MOŢILOR 1262 0 0
VIDRA 1506 0 0

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare