Povestea incredibilă de viață a lui Cosmin Matieș, patronul restaurantului Pub 13 din Alba Iulia. Soldat în Legiunea Străină în tinerețe, mândru afacerist de succes în prezent

Cosmin Matieș, proprietarul restaurantului „Pub 13” din inima orașului nostru, se poate mândri atât cu o afacere bine cunoscută și de succes, cât și cu o poveste de viață demnă de filme.

La 18 ani de la deschidere, puțini dintre clienții care calcă pragul localului său cunosc cum a luat ființă unul dintre cele mai recunoscute puncte de pe harta turismului local.

Între 1997 și 2002, Cosmin Matieș a servit alături de soldații celei mai recunoscute unități de elită din lume: Legiunea Străină.

Într-un interviu acordat Ziarului Unirea, patronul localului a transmis cu mândrie următoarele amintiri din experiența sa: „A fost visul meu încă de la 18 de ani. Am vrut să mă înrolez pentru aventură și pentru a privi viața cu alți ochi. Înainte de a pleca, am făcut armata în România, la parașutiști, dar nu se compară cu nimic din ce am făcut în Legiune. A fost o experiență frumoasă, dar și grea.”

Pentru a putea deveni un soldat de elită al armatei franceze, un tânăr trebuie să se prezinte mai întâi la unul dintre birourile de recrutare ale Legiunii Străine, aflate în mai multe puncte ale țării. Cel mai mare dintre acestea, unde și Cosmin Matieș a călătorit, se află în Marsilia.

„La 22 de ani, am călătorit în Franța cu autobuzul, cu o viză de Suedia”, a povestit patronul Pub 13. „Îmi doream atât de mult să fac parte din Legiune încât mi-am și tatuat simbolul ei, de dinainte să fiu acceptat.”

Procesul de selecție este unul dur, așa cum s-ar aștepta oricine care ar auzi numele acestei unități legendare.

„Atunci când am aplicat eu, în jur de nouă candidați din zece picau selecția, iar un român care a călătorit cu mine nu a trecut”, a transmis Cosmin Matieș. „Acum, că se dorește mărirea efectivelor, de la 7500 la peste 8000, mai mulți candidați trec, în jur de 1 din 7.”

Odată intrați, greutățile nu se încheie pentru soldații acestei unități, de multe ori, ele de abia începând.

„Înviorarea începea de cele mai multe ori cu o scurtă alergare de 5km. Zic scurtă, pentru că antrenamentele puteau deveni și mult mai grele. Tot timpul ni se spunea: Mai bine să transpiri la antrenament, decât să sângerezi în luptă.

Pe lângă antrenamente fizice, Legiunea te mai ajuta să îți obții și carnetul de șofer, de unde îl am și eu pe al meu. De asemenea, te învățau să tragi cu toate armele din dotare, pentru a fi pregătit în orice situație. Am fost deci de toate, de la infirmier, până la genist și infanterist.”

Toate aceste antrenamente, plus selecția extrem de dură, au rezultat în pregătirea unor militari „de fier”, căliți pentru a face față oricărui scenariu. În acest sens, Cosmin Matieș a povestit despre mortalitatea surprinzător de mică din Legiune, spunând că se moare mai mult în accidente de mașină pe drumuri, decât în această unitate, în luptă.

Camaraderia și tradiția sunt, de asemenea, fundația pe care Legiunea Străină a fost clădită. Cu multă mândrie, patronul de restaurant ne-a spus că acesta încă mai ține legătura cu mulți dintre foștii săi camarazi. Ba mai mult, acesta a transmis faptul că Pub 13 este și un punct de întâlnire pentru aceștia.

„Am avut colegi din toată lumea,”, a adăugat Cosmin Matieș. „A fost foarte frumos să văd atâția oameni care credeau în același lucru. În Legiunea Străină, sunt mai multe naționalități decât țări înscrise în ONU. Dintre toate, Legiunea înseamnă în primul rând tradiție.”

Pentru mulți tineri din anii 2000, banii pe care îi primea un legionar străin, deși puteau părea puțini în ochii unui francez, erau și ei o recompensă atrăgătoare pentru cei veniți din afara granițelor.

În acest sens, Cosmin Matieș a notat următoarele: „Salariul era de 1200-1300 de euro pe lună, adică minimul pe economie la acea vreme. Primeai mai mulți bani dacă plecai în misiuni, cum ar fi în Africa sau Orientul Mijlociu. Eu, de exemplu, am fost în Africa doi ani.”

Cu banii din această experiență, patronul Pub 13 a povestit cu mândrie cum și-a deschis propria sa afacere, după ce s-a întors înapoi în țară.

De asemenea, acesta a „elucidat” poate pentru mulți, care este originea numelui restaurantului său.

„Numărul 13, deși este unul cu ghinion pentru mulți, mie mi-a purtat mult noroc. Când am luptat în Legiune și am plecat în Africa, era o vineri 13, pe sacul meu de călătorie era trecut numărul 13, iar eu făceam parte din regimentul 13.”

Întrebat ce ar fi ales să facă dacă ar avea oportunitatea să dea timpul înapoi, Cosmin Matieș a spus, fără ezitare, că ar alege același drum. Pentru el, aceasta a fost una dintre cele mai frumoase și mai însemnate experiențe din viața sa.

IULIAN URSALEȘ

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---