Postul de primăvară – un pas spre purificare, sănătate şi optimism!

    Deşi „baba” iarna ne mai sperie cu câţiva fulgi de zăpadă risipiţi pe ici-colo, primăvara şi-a anunţat sosirea. Este momentul să ne suflecăm mânecile şi să ne-apucăm de treabă. Curăţenia mare nu se referă doar la locuinţe, curţi sau grădini, ci şi la organismul şi… sufletul nostru. Ca să poată „zburda” în libertate, ele trebuie debarasate de substanţele dăunătoare, de reziduuri, de toxine şi de stres. Cum? Printr-un regim de post. Renunţarea la mâncare (kilogramele se topesc văzând cu ochii) este şi o experienţă psihologică: mulţi dintre cei care postesc trăiesc – după dispariţia senzaţiei de foame – o adevărată stare de euforie. Dar, înainte de a alege una din numeroasele metode de a posti, trebuie neapărat să ştiţi cum staţi cu sănătatea. Postul este interzis pentru femeile gravide şi pentru cele care alăptează, pentru persoanele cu afecţiuni grave, pentru cele subponderale sau care suferă de anorexie. Are, în schimb, efecte pozitive asupra alergicilor, astmaticilor şi diabeticilor şi poate calma durerile reumatice. Iar faptul că acul cântarului indică şi câteva kilograme în minus este un efect secundar extrem de îmbucurător. La sfârşitul curei, se recomandă câteva zile de alimentaţie vegetariană, pentru ca organismul să se reobişnuiască treptat cu hrana solidă. După o astfel de cură, o simplă salată de crudităţi vi se va părea un adevărat „deliciu”!
Postul cu mucilagii
Nu sună prea apetisant, dar este un procedeu ideal pentru persoanele cu afecţiuni digestive şi stomacale! Consumând de câteva ori pe zi o farfurie de fulgi de orez, fulgi de ovăz sau seminţe de in, stomacul se calmează. Zeamă mucilaginoasă se obţine prin fierberea şi apoi prin pasarea cerealelor şi se poate „aromatiza” cu puţin suc de legume sau de fructe. Beţi zeama cu înghiţituri mici. Mucilagiul „îmbracă” pereţii stomacului, protejându-i de nocivitatea sucului gastric. Acest regim este ideal pentru persoanele sensibile şi se recomandă în special celor bolnavi de stomac. Postul se ţine o săptămână.
Postul cu zer
Se beau zilnic 1 litru de zer şi apă după „pofta” inimii. Zerul conţine calciu – pentru oase şi dinţi, fier – pentru formarea sângelui şi lactoză – pentru activitatea intestinului. Mulţi pacienţi consideră că este un gen de post foarte agreabil. Este ideal pentru persoanele cu afecţiuni ale pielii, dar şi pentru diabetici. Iar dacă nu puteţi ţine acest post o săptămână, sunt suficiente şi două zile.
l Postul cu fructe
Mulţi dintre dvs. ştiu ce înseamnă intercalarea unei „zile de fructe” pe săptămână, pentru compensarea exceselor alimentare din ziua sau zilele anterioare. Dar cura cu fructe se poate întinde şi pe o durată mai lungă. Sentimentul de „curăţare” a organismului şi de scădere în greutate este mult mai puternic decât cel de renunţare la mâncare. În timpul postului, nu se mănâncă decât fructe. Cura se face mai ales cu mere sau struguri, dar nici celelalte fructe nu trebuie excluse. Acest regim este ideal pentru cei care nu pot renunţa de tot la mâncare. Curele cu fructe pot dura câteva săptămâni. Dacă aveţi probleme cu stomacul sau cu nivelul acidului uric, trebuie să fiţi precauţi.
Postul „uşor ”
În fiecare primăvara, milioane de creştini din toată lumea ţin postul Paştilor, renunţând la obişnuinţele lor culinare, străduindu-se să se purifice trupeşte şi sufleteşte în preajma marii sărbători. Dacă faceţi parte dintre „neputincioşi”, dintre cei care nu se pot despărţi de mâncare, impuneţi-vă singuri măcar câteva renunţări. Spuneţi NU, şapte săptămâni
– dulciurilor (prăjituri, bomboane, ciocolată etc.).
– mâncaţi carne numai sâmbătă şi duminică.
– ţineţi miercuri şi vineri post ortodox (fără lactate şi carne).
– 49 de zile fără alcool: faceţi-i un bine ficatului dvs. şi renunţaţi la bere, vin sau tărie.
– plimbaţi-vă cât mai mult prin natură, încercând să observaţi primele semne de primăvară: mâţişorii înfloriţi, primii muguri, primele flori.
Ce trebuie să ştim despre post când şi cât trebuie să postim?
În principiu, putem posti în orice anotimp. Totuşi, lunile reci ar trebui evitate, pentru că în timpul postului temperatura corpului scade uşor. Persoanelor supraponderale li se recomandă să postească însă şi iarna, pentru că au de unde să piardă energie.
În general, timpul ideal de postit se întinde din primăvară şi până toamna. Primăvara, oamenii sunt puternic marcaţi de marile transformări de mediu şi clima care îi influenţează direct şi e bine să se pregătească pe „dinăuntru” pentru întâmpinarea lor. În anotimpul cald – care ţine adesea din luna iunie şi până în octombrie – simţim de la sine nevoia să reducem din hrană, pentru a rezista temperaturilor şi intensităţii solare.
În ceea ce priveşte durata postului, medicii care practică în clinici terapia prin post susţin că timpul ideal de abţinere de la mâncare trebuie să se întindă între 10 şi 20 de zile. Desigur, din motive de sănătate, postul poate să dureze şi 40 de zile, dar numai sub observaţie medicală. Cu cât o boală se dovedeşte mai rezistentă, cu atât trebuie să se postească mai mult.
În principiu, medicii recomandă:
– oamenii sănătoşi pot să postească între 2-3 zile şi 3-4 săptămâni, în funcţie de voinţă şi motivaţie.
– primul post nu trebuie să depăşească 14 zile.
– cea mai potrivită durată a postului o stabilim fiecare în parte. Doar noi ne cunoaştem limitele pe care n-ar trebui să le depăşim.
Cui i se recomandă postul
– oamenilor sănătoşi, pentru care postul reprezintă un mijloc ideal de prevenire a bolii. Postul este o modalitate de prelungire a vieţii, de întărire a sistemului imunitar, de confort fizic, sufletesc şi spiritual, de evitare a bolilor civilizaţiei, de întârziere a îmbătrânirii, de pierdere a kilogramelor în plus (un focar pentru multe boli).
– supraponderalii trebuie să ţină de două ori pe an cure stricte de post de minimum două săptămâni, alternative cu altele mai scurte, cu sucuri de legume sau ceaiuri de plante. Postul poate fi prelungit până la vârste înaintate, cu condiţia ca persoană în cauză să fie sănătoasă şi să nu postească la bătrâneţe pentru întâia oară.
– boli ale sistemului cardiac – angina pectorală, hipertensiune arterială, deficienţe de circulaţie a sângelui, varice, tromboze, arterioscleroza şi distonie vegetativă;
– tulburări de metabolism (obezitate, gută, boli reumatice);
– boli ale sistemului digestiv (constipaţie cronică, diaree, balonări, colite, suferinţe ale ficatului, boli de fiere şi de stomac, cu excepţia ulcerului cu nişă);
– boli femeieşti (tulburări de menopauză, de ciclu menstrual, infecţii genitale, în unele cazuri, chiar şi sterilitate);
– calculi renali şi vezicali
– boli ale sistemului nervos (migrene, epuizare nervoasă, insomnie);
– alte boli – depresii, bronşite, alergii, intoxicaţii, glaucom, infecţii acute, diabet, ticuri;
Cui i se interzice postul
– copiilor şi adolescenţilor aflaţi în perioada de creştere (eventual, pot urma o formă mai blândă de post, cu sucuri de legume şi fructe, seminţe de in etc).
– vârstnicilor, dacă suferă de slăbiciune de bătrâneţe şi nu au mai postit niciodată.
– bolnavilor de Basedow, tuberculoză, boli cronice de stomac, celor aflaţi în covalescenţă, psihopaţilor.
Celor menţionaţi mai sus li se recomandă, în schimb, să renunţe la următoarele alimente: zahăr şi produse cu zahăr, faină albă, grăsime animală şi hrana moartă (conserve, mezeluri, mâncăruri gătite din carne, alcool).

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI