// ViewContent // Track key page views (ex: product page, landing page or article) fbq('track', 'ViewContent'); // Search // Track searches on your website (ex. product searches) fbq('track', 'Search');

POSTUL CRĂCIUNULUI a început. TRADIȚII și SUPERSTIȚII: Ce NU este bine să faci până pe 24 decembrie

Postul Crăciunului 2018 începe pe 14 noiembrie și se termină pe 24 decembrie. Această perioadă prevestește Nașterea Domnului și este una dedicată cumpătării și credinței.

Este bine să te rogi în această perioadă și să ții atât o curățenie trupească, cât și una spirituală. De asemenea, este o perioadă în care trebuie să facem mai multe fapte bune și să fim mai atenți cu cei din jur.

Creștinii încep postul de 40 de zile cu ocazia nașterii Mântuitorului, eveniment ce are loc în fiecare an pe data de 25 decembrie. Postul Crăciunului, așa cum mai este el numit, are mai multe dezlegări la pește, ulei (untdelemn) și vin decât cel al Paștelui, astfel că este văzut și ca unul mai ușor de ținut.

De-a lungul timpului, în credința populară s-a înfiripat o serie de tradiții, obiceiuri și superstiții, astfel că oamenii au ajuns să le respecte cu sfințenie pentru a le merge bine.

Postul Crăciunului. Tradiții, obiceiuri, superstiții

Perioada de după Lăsatul secului de Crăciun era cunoscută sub denumirea „şezătorile de iarnă”. Şezătorile erau întâlniri comunitare cu caracter lucrativ, dar şi distractiv. Chiar dacă se desfăşurau în perioada Postul Crăciunului, aspectul distractiv era tolerat deoarece în cadrul lor erau învăţate colindele şi urăturile ce urmau să fie rostite în timpul sărbătorilor de iarnă.
În unele zone, există obiceiul „bătutul pernelor”: fetele nemăritate încearcă astfel să-şi îmblânzească soarta şi să-şi găsească peţitori. Este o vreme şi a prezicerilor: dacă pieptul găinii fripte pentru masă este gras, iarna va fi grea, viscolită şi geroasă, iar dacă este lipsit de grăsime, vine iarnă blândă şi o vară rodnică.

De Sfântul Matei, în 16 noiembrie, fetele din zona Haţegului merg la fântâna din mijlocul satului şi, la cântatul cocoşului, aprind o lumânare şi o pun pe margine. Se spune că, pentru care merită, lumina ce se reflectă în apă se va transforma şi îi va arăta fetei chipul viitorului soţ. Tot acum, femeile lucrează până la amiază pentru a avea spor în casă anul viitor.

Unul dintre obiceiurile din perioada postului este şi astăzi spălarea veselei cu cenuşă sau leşie, ca să nu mai aibă nicio urmă de carne sau derivate ale acestor produse.

În ultima zi a Postului Crăciunului (24 decembrie), numită Ajunul Crăciunului, credincioşii din multe zone ale ţării pregătesc bucate pe care le sfinţeşte preotul. Ziua de Ajun este o zi de post mai aspru decât în celelalte zile. Se ajunează până la ceasul al nouălea, când se obişnuieşte să se mănânce, în unele părţi, grâu fiert amestecat cu fructe şi miere, în amintirea postului lui Daniel şi al celor trei tineri din Babilon. În unele zone se ajunează până la răsăritul luceafărului de seară, care aminteşte de steaua ce a vestit magilor naşterea Mântuitorului. Această ajunare aminteşte, de asemenea, de postul ţinut odinioară de catehumenii care, în seara acestei zile, primeau Botezul creştin şi apoi prima împărtăşire la Liturghia săvârşită atunci în acest scop.

Tot din ziua de Ajun încep colindele, cântările prin care glasurile copiilor vestesc marea bucurie a Întrupării Domnului. Postul se încheie în 25 decembrie, după Sfânta Liturghie.

Una dintre superstițiile din Postul Crăciunului spune că, după Lăsata Secului, oalele se pun în casă cu gura în jos, pentru a alunga bolile și paguba din cămin. O altă superstiție spune că, dacă în timpul postului vremea este blândă, primăvara va fi una ploioasă.

Dacă pe 21 noiembrie, zi în care se prăznuiește Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, este senin, atunci vara va fi una secetoasă.Dacă în acea zi va ninge e semn că și iarnă va fi una greu de trecut.

În „Noaptea strigoilor”, adică în ajunul Sfântului Andrei (29 noiembrie) ferestrele și ușile se ung cu usturoi. Animalele se apăra cu mac și sare, pentru că spiritele rele să nu pătrundă în ele. A două zi, de Sfântul Andrei, se mănâncă usturoi și nu se pronunța numele lupului pentru că cei care nu au trecut în lumea de dincolo să nu-i bântuie pe oameni.

Postul Crăciunului. Ce să NU faci până pe 24 decembrie

De Sfânta Varvara, adică pe 4 decembrie, oamenii nu lucrează în mină și nu folosesc obiectele negre din casă. Altfel, grânele strânse în toamnă se vor face tăciune. În această zi copiii sunt unși cu miere și dovleac sub formă crucii. Astfel,  acestia sunt apărați de vărsat.

Pe data de 6 decembrie, atunci când este sărbătorit Sfântul Nicolae, copii primesc încălțări pentru iarna ce urmează să vină și încep repetițiile pentru zilele când vor merge la colindat.

De Ignat, pe 20 decembrie, și până de Bobotează femeile nu mai spăla și nu mai torc lâna. În ajunul Crăciunului, pe 24 decembrie, nu se da nimic din casă. De asemenea, nu se scoate nici măcar gunoiul și femeile mătura invers.

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419