Postul Adormirii Maicii Domnului începe astăzi. Credincioșii sunt îndemnați la înfrânare, rugăciune și fapte bune

Biserica Ortodoxă a rânduit postul acesta între 1 și 14 august, pentru a-i pregăti  pe credincioşi pentru întâmpinarea praznicelor Schimbării la Faţă a Domnului nostru Iisus Hristos şi Adormirii Maicii Domnului.

Încă din primele secole, postul acesta nu se ținea peste tot în același timp și în același fel. Creștinii din Antiohia posteau doar o singură zi, la praznicul Schimbării la Față a Domnului. În partea Constantinopolului se postea doar patru zile. Doar creștinii din Ierusalim posteau opt zile. Această situație a făcut ca Biserica să ia atitudine asupra stabilității acestui post. Astfel, în anul 1166, la Constantinopol a avut loc întrunirea unui sinod prezidat de Patriarhul locului respectiv, Luca Chrisoberg, unde s-a hotărât ca postul să înceapă în ziua de 1 august și să se termine în 15 august, după slujba Sfintei Liturghii, când începe sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului.

Postul Adormirii Maicii Domnului, ca un post al bucuriei și al evlaviei

Patriarhul României spune că postul Adormirii Maicii Domnului, ca un post al bucuriei și al evlaviei noastre faţă de Maica Domnului.

„Postul Adormirii Maicii Domnului este un post al bucuriei, al evlaviei noastre faţă de Maica Domnului, deoarece în această perioadă se citesc Paraclisele Maicii Domnului şi se fac pelerinaje la bisericile închinate Maicii Domnului. De asemenea, se intensifică rugăciunile către Maica Domnului, cerându-i ca să ne ocrotească, să ne păzească de tot răul, de toate necazurile şi în mod deosebit să ne ajute să sporim în dragostea faţă de Hristos, faţă de Biserică şi de toţi sfinţii lui Dumnezeu”, a explicat Patriarhul Daniel.

Momentul Adormirii Fecioarei Maria nu este consemnat în Sfânta Scriptură, dar mărturia lăsată de Dionisie Areopagitul lămurește faptul că Fecioarei Maria i-a fost descoperit momentul morții – adormirii sale, iar Apostolii care erau în diferite țări spre a împlini misiunea de propovăduire au fost aduși pe nori la sicriul Maicii și, desigur, au săvârșit rugăciuni și cântări până în momentul îngropării ei în satul Ghetsimani.

Așadar, moartea Maicii Lui Dumnezeu a fost o moarte adevarată, asemenea mortii oricarui om. Potrivit tradiției, a fost îngropată într-un mormânt din Ghetsimani, iar după trei zile, mormântul ei a fost găsit gol, după cum mormântul Mântuitorului a rămas gol.

Procesiunea de la Slujba Vecerniei, asemănătoare celei din Vinerea Mare

Maica Domnului este singura persoană dintre sfinții Bisericii Ortodoxe care are o rânduială liturgică a punerii în mormânt, asemănătoare cu cea a Mântuitorului. Credincioșii care participă la Slujba Vecerniei Adormirii Maicii Domnului cântă imnuri precum Prohodul și Binecuvântările Maicii Domnului, iar Epitaful Maicii Domnului este purtat în procesiune împrejurul locașului de cult, precum este purtat cel al Mântuitorului în Vinerea Mare. Această rânduială nu are menirea de a pune un semn de egalitate între ea și Hristos, ci de a arăta inrudirea cu Fiul ei.

Postul Adormirii Maicii Domnului prevede postire aspră, înfrânare, rugăciune și fapte bune

Postul Adormirii Maicii Domnului era numit în vechime la români Postul Sântă-Măriei. În această perioadă de două săptămâni, Biserica recomandă credincioșilor înfrânarea și îi îndeamnă la rugăciune și fapte bune.

Rânduiala de postire, după cum ne spune Tipicul cel Mare al Sfântului Sava cel Sfinţit, care a devenit cu timpul normativ în Biserica Ortodoxă, prevede pentru monahi o postire aspră în timpul acesta.

Astfel, tipicul spune să se postească până în ceasul al nouălea (ora 12:00), iar luni, miercuri şi vineri monahii din obştea Sfântului Sava mâncau doar hrană uscată şi făceau metanii mari, în vederea Împărtăşaniei din ziua următoare. Marţea şi joia puteau mânca hrană gătită, însă fără untdelemn, iar sâmbăta şi duminica se făcea dezlegare la untdelemn şi vin.

Monahii puteau mânca pește doar la sărbătoarea Schimbării la Faţă a Domnului Hristos, de două ori în acea zi, precum şi la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului. Rânduiala aceasta se păstrează cu stricteţe şi astăzi în mănăstiri.

Pentru mireni, chiar şi Tipicul Sfântului Sava prevede dezlegare la carne în marile sărbători, inclusiv de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, dacă aceasta nu cade într-o zi de miercuri sau de vineri, caz în care se dezleagă doar la peşte pentru toată lumea.

Aşa cum postim cu pântecele, să postim şi cu limba, să nu clevetim, să nu minţim, să nu vorbim în deşert

După cuvintele Avvei Dorotei, „noi nu trebuie să păstrăm măsura doar în privinţa hranei, ci să ne abţinem de la orice păcat, pentru ca, aşa cum postim cu pântecele, să postim şi cu limba, să nu clevetim, să nu minţim, să nu vorbim în deşert, să nu denigrăm pe alţii, să nu ne mâniem şi, într-un cuvânt, să nu facem orice păcat cu limba noastră… să postim chiar şi cu ochii, adică să nu ne uităm la lucruri deşarte, să nu lăsăm ochii noştri să fie slobozi, să nu privim pe nimeni fără ruşine şi frică… şi mâinile, ca şi picioarele noastre trebuie să se abţină de la orice faptă rea.

La Schimbarea la Față este și singura dezlegare la pește din post

În acest post, de sărbătoarea Schimbării la Faţă a Domnului Hristos, din 6 august, este dezlegare la pește. Și, pentru că Sfânta Marie Mare cade într-o zi de miercuri, atunci sărbătoarea va fi cinstită tot cu pește.

Evlavia înaintaşilor noştri pentru Maica Domnului, mai ales la praznicul Adormirii, i-a îndemnat să ridice biserici şi mănăstiri închinate acestei sărbători de vară.