Rămâi conectat

Opinii - Comentarii

Ponta: ”Primarul nemuritor, Mircea Hava” cere prea mulți bani pentru 1 Decembrie

Publicat

în

 Premierul Victor Ponta îl atacă dur pe primarul municipiului Alba Iulia, Mircea Hava, într-o declarație referitoare la banii solicitați pentru organizarea Zilei Naționale.

Ştiu că sunt organizate (n.r.: festivitățile) de către primarul nemuritor, Mircea Hava, cel mai de stânga primar de dreapta din România – că ştiţi că el are cei mai mulţi angajaţi la asistenţă socială, omul e de extremă stânga. (…) Eu nu ştiu de o asemenea solicitare, s-ar putea să o fi făcut pe la vreun minister. Noi am dat pentru parada în Bucureşti 400 de mii de lei, dacă ne costă la Alba Iulia 1,2 milioane înseamnă că e cu comisionul domnului Hava„, a declarat Ponta, citat de Mediafax, precizând că ”nu va da, ca premier, bani publici pentru afaceri de partid”.

Dacă primesc solicitarea, sprijin toate manifestările în toată ţara de 1 Decembrie, dar cu obraz. Dacă îmi ceri de trei ori mai mult decât la Bucureşti, înseamnă că ai obrazul foarte gros şi nu dau bani publici pentru afaceri de partid„, a mai spus prim-ministrul.

Elit - Gustul Desăvârșit

Contactat telefonic, primarul Mircea Hava a declarat pentru ziarulunirea.ro: ”Constat că miza electorală este una extrem de serioasă pentru dl. Ponta și are legătură cu Alba Iulia și oamenii care au votat un primar PDL-ist. În acest caz e firesc să rostească vorbe goale, enunțuri lipsite de adevăr, redactate precum teza ce l-a consacrat, cu speranța că mai poate salva ceva din greșeala făcută de Guvernul USL. Adevărul este următorul: este primul Guvern care nu are niciun merit în organizarea Zilei Naționale a României la Alba Iulia, orașul spre care se îndreaptă în fiecare an pe 1 Decembrie mii de români. Singura instituție care poate justifica o solicitare de finanțare către Guvern a manifestărilor dedicate Zilei Naționale la Alba Iulia este Instituția Prefectului Alba. În data de 19 octombrie a.c., fostul prefect Simedru a înaintat spre aprobare suma de 1,2 milione de lei către Guvern. Cu siguranță dacă ar fi fost primiți, acești bani nu ar fi tranzitat niciodată conturile Primăriei sau ale Consiliului Județean. În mod sigur și în ciuda oricărei trimiteri aiuristice și mincinoase pe care Ponta o face, nimeni din Primăria Alba Iulia sau Consiliul Județean Alba nu a făcut un demers pentru a obține bani de la Guvern. Este cert că domnul Ponta ar dori ca această parte de țară și acest oraș să fie “purificate” politic, dar prin gestul sau, premierul de avarie al României, pierde din nou exact când se așteapta să câștige respectul a milioane de români. Istoria acestei țări și aprecierea pe care noi o arătăm înaintașilor noștri la Alba Iulia nu sunt negociabile și nu includ răfuieli politice. Iar de asta își va da seama când va păși următoarea dată la Alba Iulia, Cealaltă Capitală a României”.

De altfel, chiar prefectul Flaviu Cozuc și subprefectul Cornel Murg au declarat în urmă cu două săptămâni că solicitarea a fost făcută de către Instituția Prefectului – Județul Alba. S-ar putea spune, astfel, că premierul nu uită și nu iartă modul în care a fost primit de primarul Hava anul trecut, de Ziua Națională iar acum ”plătește polița”.

Reamintim că în 2011, la împlinirea a 93 de ani de la Marea Unire, preşedintele PNL Crin Antonescu, preşedintele PSD Victor Ponta şi preşedintele PC Daniel Constantin au ajuns la Alba Iulia înainte cu o seară de marea sărbătoare, au participat la festivităţi şi s-au întâlnit cu simpatizanţii partidelor. În timpul festivității de primire a soliilor la Sala Unirii reprezentanţii PSD, în frunte cu Victor Ponta, au părăsit în bloc încăperea după ce primarul municipiului Alba Iulia, Mircea Hava, a spus în discursul său: “Îmi pare rău că nu sărbătorim cu românitatea şi unii au venit aici ca să facă băi de mulţime (…) Lucrurile acestea ar trebui lăsate în afara acestor momente solemne, îmi pare rău că a trebuit să spun acum aceste lucruri“. Ulterior, staff-ul PSD a renunţat să participe şi la Te Deum-ul de la Catedrala Reîntregirii, preferând să se retragă, pentru un timp la restaurantul Hotelului “Cetate”.

Într-o conferință de presă susținută la sfârșitul săptămânii trecute prefectul de Alba, Flaviu Cozuc, a declarat că până acum Guvernul nu a alocat nicio sumă de bani pentru organizarea Zilei Naţionale la Alba Iulia, deşi demersurile în acest sens au fost făcute încă din vară.

Am cerut o sumă mai mare în speranţa că vom primi ceva, dar se pare că nu. Criza îşi spune cuvântul şi Guvernul României nu ne-a alocat nimic. Asta nu înseamnă că nu vom organiza manifestări de Ziua Naţională. Vom face tot ceea ce ne stă în putinţă să organizăm manifestări cu resurse de pe plan local. Important este ca la sfârşit aceste manifestări să fie apreciate de cei care vor participa la această sărbătoare„, a spus Cozuc precizând că nu poate decât să fie de acord cu această decizie a Guvernului, pentru că „până la urmă nu are rost să cheltuim bani pe sindrofii„.

Totuși întrebat dacă, având în vedere că s-au găsit bani pentru parada de la București, nu ar fi fost firesc să se aloce bani și pentru serbările de la Alba Iulia, acesta a declarat: ”Dacă aș fi fost și eu un cetățean ca oricare altul probabil că aș fi fost puțin frustrat de acest lucru, dar în calitatea mea de prefect trebuie să spun că este, totuși, capitala României și trebuia făcut ceva acolo. Este adevărat că Alba Iulia a fost Capitala Marii Uniri, dar asta este situația”.

Anul trecut, autorităţile din Alba au primit de la Guvern 800.000 de lei pentru a organiza manifestările dedicate Zilei Naţionale a României, jumătate din sumă fiind alocată Primăriei Alba Iulia, iar cealaltă jumătate Prefecturii Alba.

 


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Opinii - Comentarii

26 Iunie: Ziua drapelului național al României

Publicat

în

Ziua de 26 iunie a fost proclamată Ziua Drapelului Național prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998. Conform legii, această zi va fi marcată de către autoritățile publice și de celelalte instituții ale statului prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei patriei, precum și prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne.

– În 1834, când Țările Române au început să se dezvolte din punct de vedere economic, când conștiința națională cerea unitatea și libertatea țării, domnitorul Țării Românești, Alexandru D. Ghica Vodă, a obținut de la otomani învoirea „de a pune steag românesc corăbiilor negustorești și oștirii”

– Steagul destinat corăbiilor avea două culori (galben și roșu), cel atribuit armatei era compus din trei (roșu, galben și albastru) și un vultur la mijloc. Acesta este socotit drept începutul adoptării tricolorului pe pământ românesc.

Elit - Gustul Desăvârșit

– O informație o descoperim printre mărturiile unui francmason Jean Alexandre Vaillant, (chemat și stabilit în Muntenia în 1830, profesor și director al „Colegiului Sf. Sava” din București 1831-1834), potrivit căruia tricolorul ar fi fluturat pentru prima dată în ziua de 29 iulie 1839, pe muntele Pleșuva (zona Comarnic – jud. Prahova) Astfel, arborarea de către Vaillant a tricolorului ca drapel al Principatelor este, poate, cea mai veche atestare documentară a acestui fapt.

– Tricolorul românesc era cunoscut încă din deceniul 4 al secolului XIX drept simbol național cu cel puțin un deceniu înainte de oficializarea sa

– În timpul revolutiei de la 1848 Tricolorul a fost adoptat ca simbol al națiunii în prima zi a victoriei revoluției burghezo – democratică (1848 – 1849), 14/26 iunie, când a avut loc abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu, instaurarea Guvernului provizoriu de la București și promulgarea decretului nr. 1 de instituire a drapelului național.

– Revoluționarii de la 1848, atât cei din Transilvania, cât și cei din Țara Românească, au arborat steagul tricolor, ca simbol al luptei lor, având inscripționat lozinca: „Frăția”: „Dreptate – Frăție” și dându-i denumire de „stindard al libertății”. O lună mai târziu, „văzând cu nu s-a înțeles încă cum trebuiesc făcute stindardele naționale“, decretul guvernamental nr. 252, din 13 iulie 1848, preciza din nou că “stindardele vor fi tricolore. Culorile sunt: albastru închis, galben deschis și roșu carmin”. Ele vor fi dispuse vertical și vor fi aranjate în ordinea următoare: „lângă lemn vine albastru, apoi galben și apoi roșu fâlfâind“. În Adunarea populară desfășurată pe dealul Filaretului din București, în ziua de 15 iunie 1848, s-a celebrat ziua de 11 iunie, începutul revoluției, ”zi de mântuire pentru toată România”, sub flamurile tricolore. Tot în acel an istoric 1848, în acea impresionantă Adunare de la Blaj, 3/15 mai, s-a înălțat „flamura cea mare tricoloră a națiunii române”, a întregii națiuni române.

– Potrivit unei alte ipoteze tricolorul se impune ca drapel național in 1859, odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, culorile steagului fiind dispuse însă pe orizontală. Primul drapel din 1859, aflat în uz pina in 1862, a avut fîșia albastră plasată sus, urmând ca, în a doua parte a domniei lui Cuza, fîșia roșie sa fie dispusă pe partea superioară. După venirea lui Carol I, steagurile vor avea benzile dispuse pe verticală, România aliniindu-se astfel regulilor respectate de steagurile europene.

– Ziua Drapelului Național a fost instituită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, când Guvernul revoluționar a decretat ca Tricolorul – roșu, galben și albastru – să reprezinte steagul național al tuturor românilor; cele trei culori împărțite în mod egal reprezintă principiul egalității, orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea, cifra trei este numărul perfect, pe lângă țara noastră mai existând alte trei țări europene tradiționale cu steagul tripartit în mod egal și vertical: Franța, Italia și Belgia.

Care este semnificaţia culorilor drapelului

Roşul semnifică sângele înaintaşilor noştri vărsat pe pământul românesc de-a lungul veacurilor. El îndeamnă ca dragostea faţă de neam şi de ţară să fie la fel de aprinsă ca focul roşului din steag.

Galbenul exprimă grandoarea ţării, prestigiul şi virtutea.

Albastrul semnifică seninul cerului, al cugetului şi gândirii neamului românesc, credinţa şi puterea cu care suntem legaţi de pământul patriei.

Istoria drapelului naţional

Cele trei culori ale tricolorului s-au regăsit pe steaguri sau stindarde înca din vremea lui Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul. Un astfel de steag, care avea şi un însemn grafic care îi reprezenta pe arhanghelii Mihail şi Gavril, a aparţinut lui Tudor Vladimirescu, conducatorul Revoluţiei de la 1821. Steagul a fost ascuns în timpul revoluţiei pentru a nu fi capturat, iar după ce revolta a fost înabuşită, căpitanii lui Tudor Vladimirescu au hotărât arderea lui, şi totuşi, dupa 60 de ani drapelul a fost găsit, recondiţionat şi depus, în urma unei ceremonii speciale, la Casa Armatei din Bucureşti.

Istoria Drapelului Naţional începe însă în 1834, când Alexandru Ghica Vodă domnitorul Ţării Româneşti, a obţinut de la otomani învoirea „de a pune steag românesc corăbiilor negustoreşti şi oştirii”. Steagul pentru corăbii avea două culori: galben şi roşu, iar cel al armatei trei: roşu, galben şi albastru şi un vultur la mijloc.

În timpul Revolutiei de la 1848 Tricolorul a fost adoptat ca simbol al naţiunii, iar după abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu şi instaurarea Guvernului provizoriu de la Bucureşti, a fost promulgat decretul de instituire a Drapelului Naţional.

Tricolorul devenea astfel steagul naţional al tuturor românilor. Culorilor li se atribuia pentru prima dată o semnificaţie, roşul semnifică frăţia, galbenul exprimă bogăţia ogoarelor, albastrul semnifică libertatea. Culorile erau împărţite egal pentru a reprezinta principiul egalității, iar orientarea în sus semnifica verticalitatea.

Un alt moment important în istoria drapelului a fost anul 1859, marcat de dubla alegere a domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Până în 1861 au fost utilizate simultan atât steagurile principatelor Moldovei şi Ţării Româneşti, cât şi tricolorul, iar în 22 iunie 1861, Alexandru Ioan Cuza a decretat tricolorul ca fiind drapelul civil oficial al Principatelor Unite.

Prin Constituția din 1866 s-a stabilit ordinea şi dispoziţia verticala a culorilor: albastru la hampă, galben la mijloc, iar roşul la margine.

După venirea la conducerea statului a principelui Carol de Hohenzollern – Sigmaringen şi înfăptuirea României Mari în 1918, drapelul oficial a rămas în continuare cel tricolor, cu fâşiile dispuse vertical şi fără stemă în centru.

O dată cu instaurarea republicii au fost interzise toate însemnele regatului, drapelul Republicii Populare Române a rămas tot tricolorul, dar având în centru nou creata Stemă a Republicii.

Stema înfăţişa: un tractor, un grup de trei furnale pe câmpul unui soare care răsare, înconjurat de o înmănunchiere de spice de grâu, legate de o panglică având inscripția Republica Populară Română şi inițialele R. P. R. la capătul spicelor.

Din 1952, prin prevederile Constituţiei, în partea superioară a Stemei Republicii apare o stea roşie în cinci colţuri, iar din 1965, tricolorul a purtat Stema Republicii Socialite România.

În timpul evenimentelor din decembrie 1989, oamenii care au ieşit în stradă, încă din 17 decembrie la Timişoara, au tăiat sau au rupt de pe drapel Stema, dorind să scape de însemnele heraldice comuniste, lăsând astfel drapelele găurite.

Potrivit Constitutiei din 1991 drapelul naţional urma să nu mai conţina nici un element heraldic, o eventuala Stema urmând a fi folosită separat pentru însemnele oficiale.
Drapelul Naţional al României – foto – ro.wikipedia.org

Prin renunţarea la Stema comunistă, steagul tricolor a devenit însă aproape identic cu cel al statului Ciad, fapt interzis categoric de reglementarile heraldice internaţionale. (Drapelul Ciadului diferă de drapelul românesc doar prin nuanţa ceva mai închisă a fâşiei albastre, indigo, în loc de cobalt cum e la cel românesc).

România s-a plasat astfel, fără voie, în centrul unui scandal diplomatic a cărui rezolvare a fost amânata permanent, în ciuda nenumaratelor semnale negative primite din partea specialiştilor în vexilologie, ştiinţa care se ocupa cu studiul drapelelor naţionale, deoarece legislaţia internaţională interzice utilizarea aceluiaşi steag de către două ţări. Steaguri similare cu tricolorul romanesc mai au Republica Moldova şi Andora, dar cu steme pe culoarea galbenă centrală.

O eventuală nouă formă a drapelului naţional nu poate fi decisă decât printr-o noua Constituţie. În iunie 2013, Comisia pentru revizuirea Constituţei a adoptat un amendament la legea fundamentala prin care se introduce Stema Naţionala pe drapelul României. Stema va fi aceeaşi ca cea votata prin lege organică, în 1992.

Sursa: unitischimbam.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Opinii - Comentarii

23 iunie: Ziua funcţionarului public. Promovează îmbunătăţirea raporturilor dintre administraţie şi principalii săi beneficiari, cetăţenii

Publicat

în

23 iunie: Ziua funcţionarului public. Promovează îmbunătăţirea raporturilor dintre administraţie şi principalii săi beneficiari, cetăţenii

În fiecare an, la data de 23 iunie este marcată Ziua funcţionarului public, sărbătoare care a fost instituită prin Legea 145/2016.

Senatul, prima Cameră sesizată în acest caz, a votat la 21 martie 2016, propunerea legislativă privind instituirea acestei zile. Potrivit iniţiatorilor proiectului legislativ, instituirea unei zile a funcţionarului public român are rolul de a contribui la îmbunătăţirea imaginii autorităţilor şi instituţiilor publice, în general, şi a funcţionarilor publici în particular. „Prin organizarea de evenimente specifice care să recunoască importanţa activităţii acestei categorii profesionale şi acordarea de premii, distincţii, medalii, titluri onorifice cu valoare simbolică, funcţionarii publici vor fi motivaţi să ofere servicii de calitate cetăţenilor, care îşi vor recăpăta astfel încrederea în profesionalismul, integritatea şi eficienţa serviciilor publice”, se arată în expunerea de motive.

Elit - Gustul Desăvârșit

Proiectul de lege privind instituirea Zilei funcţionarului public a fost adoptat la 8 iunie 2016, de plenul Camerei Deputaţilor, acesta fiind forul decizional. Legea prin care data de 23 iunie devine Ziua funcţionarului public a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis la 11 iulie 2016 şi publicată în Monitorul Oficial la 14 iulie 2016.

Ziua funcţionarului public, potrivit prezentei legi, poate fi marcată de autorităţile şi instituţiile publice, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative. Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, autorităţile şi instituţiile cu acelaşi specific din România pot acorda premii, distincţii, medalii şi titluri onorifice funcţionarilor publici, pentru merite deosebite. Totodată, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot susţine material sau logistic organizarea şi desfăşurarea acestor manifestări. La rândul lor, Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune, în calitate de servicii publice, pot include în programele lor emisiuni culturale ori aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători, se arată în textul de lege.

Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici (ANFP) a fost înfiinţată prin Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, cu scopul de a asigura managementul funcţiilor publice şi pe cel al funcţionarilor publici, şi funcţionează în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene. Misiunea sa este aceea de a susţine dezvoltarea unui corp al funcţionarilor publici profesionist, bine pregătit, neutru din punct de vedere politic şi capabil să asimileze şi să îşi însuşească standardele de performanţă de la nivelul Uniunii Europene, în scopul eficientizării administraţiei publice şi îmbunătăţirii raporturilor dintre administraţie şi principalii săi beneficiari, cetăţenii, notează site-ul oficial al instituţiei, www.anfp.gov.ro.

Sursa: agerpres.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Opinii - Comentarii

Solstițiul de vară 2022: Marți, 21 iunie, cea mai lungă zi din an. Tradiții și obiceiuri de Ziua Soarelui

Publicat

în

Solstițiul de vară 2022: Marți, 21 iunie, cea mai lungă zi din an. Tradiții și obiceiuri de Ziua Soarelui

Solstițiul de vară 2022 se va sărbători marți, 21 iunie 2022, fiind momentul în care începe vara și din punct de vedere astronomic, nu doar calendaristic.

Solstițiul de vară este legat de sărbătoarea Sânzienelor, care are loc pe data de 24 iunie. Sânzienele sunt niște zâne bune care se pot transforma în adevărate vrăjitoare dacă sărbătoarea lor nu este respectat întocmai.

Se mai spune că în perioada solstițiului de vară se pot realiza magii puternice, în principal unele pozitive, care pot avea schimbări în dragoste sau bani.

Elit - Gustul Desăvârșit

Energia Solstițiului de vară este una a pasiunii, dar și a belșugului, astfel că se pot întâmpla multe lucruri bune în acest interval de timp. Pune-ți o dorinți și poate deveni realitate!

De asemenea, solstițiul de vară este perceput ca fiind un nou început și în toată lumea au loc diverse petreceri și sărbători pentru a celebra acest moment.

Solstițiul de vară în diverse culturi

În majoritatea culturilor, există multe ritualuri legate de solstițiul de vară, dar ceea ce se poate observa în mai multe țări este faptul că solstițiul este văzut ca un moment al purificării, dar există și credința că spiritele pământului pot merge nestingherite acum.

În China antică, solstițiul de vară era o sărbătoare a feminității, acest moment fiind asociat cu energiile feminine și un prilej bun pentru a se celebra pământul, în timp ce solstițiul de iarnă era asociat cu energiile masculine.

În Franța, în vechime, de solistițiul de vară avea loc sărbătoarea fertilității, iar băștinașii aveau diverse ritualuri pentru a sărbători soarele, care conțineau dans și post.

Ce este, de fapt, solstițiul de vară

Solstițiul de vară este cea mai lungă zi din an, lucru înțeles și din semnificația termenului.

Aceasta înseamnă „soarele stă”, un eveniment care marchează alinierea perfectă a axei Pământului pe direcția Soarelui.

După solstițiul de vară, când are loc cea mai mare zi din an, aceasta începe să scadă și durata nopții să crească până pe data de 21 decembrie, când are loc solstițiul de iarnă.

Sursa: fanatik.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare