Rămâi conectat

Actualitate

Pluguşor

Publicat

în

Pluguşor de… criză

Aho, aho surori şi fraţi
Staţi puţin şi m-ascultaţi
A plecat moşu cu renii
Acum în mijlocul iernii
Prin nămeţi, pe unde sunt,
Unde nu, doar pe pământ
Şi-a ajuns şi-n ţara noastră
Şi ne-a bătut la fereastră
Dar sacu-i cam uşurel
Că Boc n-a prea pus în el.
Industria-i la pământ
Agricultura-i doar în gând,
Nici şcoala n-o duce bine
Sănătatea abia se ţine
Poliţia dă din coate
Şi-aplică legea cum poate
Că domnii judecători
Au şi ei fraţi şi surori
Mai au şi câte-un nepot
Şi dau sentinţele cum pot.
Aho, aho fraţi şi copile
Ascultaţi puţin la mine
Că la anu’ care vine
Sigur vom trăi mai bine
Aşa ne-a promis Traian
Dar a uitat an de an
Bugetarii-s daţi afară
Pensionarii pot să moară
Pensiile-au îngheţat
Că nu mai sunt bani la stat.
FMI-ul ne dictează
Trăienică decretează
Iar cei mulţi tac şi oftează.
De urat aş mai ura
Dar mi-i frică c-o-nopta
Şi mai bine închei treaba
Că oricum o fac degeaba
Pentru prieteni şi duşmani
La anu’ şi „La mulţi ani”.
Miron BOTA

Răvaşe de Anul Nou

Elit - Gustul Desăvârșit

Urare judecătorilor
Urez ca-n anul viitor
S-aveţi succese la procese
Să daţi dreptate tuturor
Şi să mă informaţi cum iese.

Unui stomatolog
Nu doar spre câştig de parale
Ce faci tu îi lucru, odată!
Că toţi înaintea matale
Rămân zău, cu gura căscată.

Urare farmacistelor
Anul Nou adu-le lor
Ploi şi vânt de luni de zile
Ca să aibă toate spor
La vânzare de pastile.

Urare notarilor
Da, Anul Nou să vă aducă
Pe la birou tot oameni buni
Nimeni de-aci să nu se ducă…
Să nu aveţi succesiuni.

Poliţiştilor
Eu vă doresc în noul an
Să n-aveţi nici un infractor
Nici terchea-berchea la volan
Ci numai la salarii spor.

Fetelor din alimentări
Să n-aveţi nici un aliment
Pe care şoarecii să-l roadă
Şi, toate părul permanent
Să nu existe nici o coadă.

Urare medicilor
Dumneavoastră Anul Nou
Să v-aducă bun cadou
Doar bolnavi cu boli uşoare
Ce se vindecă cu moare.

Urare inginerilor constructori
Anul Nou, lor să le-aduci
Multă cremă de papuci
Că ei, toţi, când fac un bloc
Mută drumul de la loc.

Urare poeţilor
Anule Nou, zic, adu pentru ei
Câte metafore-atâtea idei
Originale şi cu conţinut
Nu versuri sterpe ca anul trecut.

Noilor cartiere
Vă urez s-aveţi de toate:
Apă caldă, gaz, lumină
Linişte şi scări curate
Chiar şi drumuri fără tină.

Mie însumi
Adu-mi anule noroc
Cât să steie ceasu-n loc
Poante tari şi versuri bune
Şi amici să-mi cânte-n strune.
Savu FLOREA

Pluguşorul cititorului

Aho, aho, măi fraţi români
Copii, tineri şi bătrâni
Mâine, anul se-noieşte
Pluguşorul se porneşte
Aho, aho copii şi fraţi
Staţi puţin şi nu mânaţi
Să urăm noi la popor
Să aibă belşug şi spor
Îi urăm şi sănătate
Că-i mai scumpă decât toate
Acum mânaţi măi flăcăi
Şi sunaţi din zurgălăi
Mai pocniţi din bice măi
Să ne-audă întreg poporul
Că venim cu pluguşorul
Pluguşorul tras de noi
Că n-avem nici plug, nici boi
Nu mai avem nici tractoare
Numai ciulini pe ogoare
Pe ogoare cresc ciulinii
Mâncare ne dau străinii
Cresc ciulini pe tot pământul
Prin hambare bate vântul
Românie mândru nume
Mare faimă-aveai în lume
Cât ai fost tu de bogată
Azi parcă eşti blestemată
Mai sunaţi din zurgălăi
Şi pocniţi din bice măi
Să se-audă-n munţi şi văi
Haideţi să pornim flăcăi
Şi cu sufletul la gură
Să facem o urătură
Celor care ne conduc
Şi ne ţin pe sub papuc
De la primari la preşedinte
Ca să ieie ei aminte
C-au fost votaţi de popor
Asta nu e ţara lor
I-am votat să ne conducă
Nu să fure tot ce-apucă
Toţi ce-aţi fost pe la putere
Aţi fost lacomi după avere
Hai să le urăm acuma
Să n-aibă haznă de ele
Cei ce n-au lucrat cinstit
Să-i luăm la ilicit
De vreo douăzeci de ani
Pe popor l-aţi stors de bani
Pe agentul mijlociu
Voi l-aţi îngropat de viu
Cât sunt munţii şi Carpaţii
V-aţi ortăcit toţi bogaţii
V-aţi făcut vile, cabane
Amărâţii mor de foame
V-aţi făcut vile, castele
În ţară-i amar şi jele.
Ne-aţi distrus economia
Unii v-aţi luat simbria
Aţi falimentat fabrica
Şi-aţi luat-o pe nimica
Cât ai zice o dată hopa
Am intrat în Europa
Acum suntem democraţi
Cu europenii fraţi
Dar ei fac cu noi ce vor
Că suntem la mila lor
Ei trăiesc din euroi
Iară unii dintre noi
De prin lada de gunoi.
Ne-au promis democraţie
Şi ei ne-au adus urgie
Nu avem locuri de muncă
Nu avem parale-n pungă
Tineretul ni s-a dus
Din răsărit la apus
Şi muncesc în ţări străine
Să trăiască un pic mai bine
Muncesc din zori până-n seară
Şi aduc valută-n ţară
Măi flăcăi cu frunte lată
Hai să mai pocnim o dată
Să se audă-n toată ţara
Din Constanţa-n Timişoara
De la Prut la Dunăreni
Să ne ştie de oşteni
Ciocoii parlamentari
Care trăiesc pe cai mari
I-am votat să facă bine
Ei ne fac numai ruşine
Unii dorm, alţii se ceartă
Parc-au băut ţuică fiartă
Şi ne-au adus nouă-n dar
Şomaj artificial
Şomajul se face frate
Când în ţară ai de toate
Dar când ţara e săracă
Să trecem cu toţi la treabă
Hai români din lumea toată
Hai să mai pocnim o dată
Să vă-ntoarceţi voi acasă
Şi să daţi cu pumnu-n masă
Să audă bată-i bruma
Cei ce ne conduc acuma
Dom’ Traian din malul mării
Dom’ Miluţ din centrul ţării
Se-nţeleg parc-ar fi fraţi
Ei sunt haiduci democraţi
Taie de la cei săraci
Şi-mpărţesc la cei bogaţi
Noi am mers toţi la votare
Că ei ne-au promis schimbare
Iar schimbarea ce-au făcut
Au tăiat cât au putut
Noi cu pensia tăiată
Moştenire garantată
Constituţia Română
Ce vă stă la-ndemână
La articol patru-ş doi
După cum o ştim şi noi
Spune clar şi răspicat
Că dreptul la moştenire
De stat este garantat
Iar articol patru-ş trei
Şi el spune răspicat
Statul este obligat
Să dezvolte economia
Voi promovaţi sărăcia
Şi în loc de-un trai decent
Ne duceţi la faliment
Un proverb precum se ştie
Ne spune că această ţară
N-a sărăcit de sărăcie
A sărăcit din cumpăneală
Haideţi măi să mai mânăm
Şi cu toţii să strigăm
C-avem în suflet durere
S-audă cei de la putere
Să nu dea Dumnezeu cel sfânt
Opinca noastră-nfometată
Să ceară dreptul scump şi sfânt
Cum a  făcut-o altă dată
Şi s-ajungeţi voi cei mari
Cu opinci şi cu iţari
Şi s-ajungeţi voi odată
Să colindaţi lumea toată
Cu desagi şi cu suman
Cum umbla Badea Cârţan
Dar să nu-i mai blestemăm
Haideţi să le mai urăm
Noi voinici cu fruntea lată
Şi cu pensia tăiată
Fruntaşii de-altădată
Să ne lăudăm şi noi
C-avem clanuri şi ciocoi
Vedem la televizoare
Vedete cu funduri goale
Iar verdeţuri şi legume
Aducem din ţări străine
Tineretul n-are casă
Grele datorii ne-apasă
Mai mânaţi şi mai pocniţi
Şi cu toţi să vă uniţi
Şi la anu’ când votăm
Ăstora să le urăm
Cale bună, drum bătut
Pentru toate ce-au făcut
La Trăienuţ dobrogeanu
Şi la Miluţ ardeleanu
La Mircea dâmboviţeanu
Să se dea ei la o parte
Şi să mai înveţe carte
Să lase pe alţii-n loc
Să nu ieie ţara foc
Şi la anu’ când venim
Pe-aici să nu-i mai găsim.
Hai popor să ne unim
Şi din tronuri să-i urnim
Când om merge noi la vot
Ei pun labele sub bot
Să ne mai unim o dată
Să-i lăsăm gura căscată
Să-i probăm cu alţii noi
Care n-au ajuns ciocoi
Dar şi ăia ne-or minţi
Şi la fel ne-o păcăli
Atunci lucrurile-s clare
Sufletul din nou ne doare
Mergem la Scrisoarea a treia
Şi-om trăi cu sărăcia
Dacă asta ne-a fost soarta
De-o fi una, de-o fi alta
Pluguşorul l-om opri
Şi-om vedea noi ce-o mai fi
La anul şi la mulţi ani!
Ioan SOFICĂ, Aiud


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

INCENDIU în Ighiu: Un atelier de tâmplărie a luat foc. Pompierii au intervenit

Publicat

în

INCENDIU în Ighiu: Un atelier de tâmplărie a luat foc. Pompierii au intervenit

Un incendiu a izbucnit sâmbătă seara, în jurul orei 21.00, în localitatea Ighiu. Din primele date, incendiul se manifestă la un atelier de tâmplărie.

Potrivit ISU Alba, la fața locului intervin pompierii din Alba Iulia alături de serviciul de voluntari din Ighiu.

La fața locului intervin pompierii cu trei autospeciale.

Elit - Gustul Desăvârșit

UPDATE 21.18: La ajungerea forțelor de intervenție la locul solicitării, incendiul se manifesta fără flacără, la panoul electric al atelierului. La momentul de față incendiul este localizat, se lucrează la stingerea acestuia.

Fără alte probleme.

Misiunea este în dinamică, știre în curs de actualizare.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

De 30 de ani ne chinuim să facem agricultură: În ce măsură își poate hrăni statul român propriul popor în cazul unei crize alimentare

Publicat

în

De 30 de ani ne chinuim să facem agricultură: În ce măsură își poate hrăni statul român propriul popor în cazul unei crize alimentare

România are toate datele pentru a deveni unul dintre marii producători de hrană ai Europei. Avem mult pământ roditor, cu ape din care putem iriga, cu o climă care încă ne ajută să facem agricultură.

O comoară care ar putea să hrănească peste 80 de milioane de oameni, dacă am înțelege cât de valoaroasă este și ce trebuie făcut. Duminică, la “România, te iubesc!”, aflăm în ce măsură țară noastră își poate hrăni propriul popor în cazul unei crize alimentare.

70% din toată suprafață agricolă este împărțită între micii fermieri, care fac o agricultură de subzistență și nu produc mare lucru. De 30 de ani ne chinuim fără succes să reparăm sistemele de irigații pe care tot noi le-am distrus. În 2020, an secetos, deficitul între importuri și exporturi a fost de aproape două miliarde de euro.

Elit - Gustul Desăvârșit

Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii: “Copilul rade. Iubirea și înțelepciunea mea e jocul. Adolescentul cânta. Jocul și iubirea mea e înțelepciunea…”

Mai marele agriculturii românești e relexat, inspirat și optimist.

″…Dar eu sunt optimist”

Nu la fel de optimiști sunt, însă, agricultorii din Dobrogea și estul României, unde seceta bate la ușa.

Analizele arată că, anul acesta, vom recolta cu 10-20% mai puțin decât în 2021, când am produs de trei ori mai multe cereale decât am consumat. Din 11 milioane de tone de grâu, șapte au plecat peste graniță. Din 15 milioane de tone de porumb, nouă au luat calea exportului, pentru că industria procesatoare, care ar da plus valoare producției agricole, nu prea există. Avem un million 200 de mii de vaci de lapte, însă doar 300 de mii sunt în ferme mari. Restul, în gospodării, iar țară noastră importă masiv carne și lapte.

Ionuț Lupu, reprezentantul Asociației Holstein Ro: Dacă în Ungaria subvenția primesc 800 euro pe animal, În România în cazul unor unor ferme industriașe, subvenția nu depășește 250 -300 de euro

Dr. Mihai Petcu, proprietar al unei ferme de vaci: “În jurul Bucureștiului au fost 42 de ferme care asigurau lapte”.

Duminică, la “România, te iubesc!” vedeți cât lapte poate asigura țara noastră pentru propriii locuitori. Tot atunci, vedem cum stăm și la capitolul carne.

Alexandru Baciu, proprietarul unei ferme de vaci: “Fermele tot noi le-am distrus, n-avem strategie”

Iar toate aceste probleme au un numitor comun: lipsa de viziune a autorităților și dispartitia specialiștilor din agricultură. România are 57 de licee cu profil agricol. Duminică, îl vizitam pe cel din Turnu Măgurele.

Cum putem să producem și să procesăm mai mult, cum ajută tehnologia de ultima generație agricultura, dar și câți bani vor ajunge în agricultara românească sunt întrebări la care răspundem duminică, la „România, te iubesc!”.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

FOTO| Tinerii din Lunca Mureșului s-au întâlnit azi, la o dezbatere pe tema „CE IȚI DOREȘTI PENTRU COMUNITATEA TA?”

Publicat

în

Tinerii din Lunca Mureșului s-au întâlnit azi, la o dezbatere pe tema CE IȚI DOREȘTI PENTRU COMUNITATEA TA?

Au venit cu multe idei și propuneri de îmbunătățire a vieții în comună, idei pe care le-au discutat și le-au trecut pe hârtie.

Unitate și solidaritate, egalitate între etnii, realizarea unui after school, construirea unei grădinițe cu program prelungit, asfaltarea tuturor străzilor, sprijinirea dezvoltării agriculturii, modernizarea căminului cultural, inițierea unor cursuri de prim ajutor, organizarea unor tabere de vară, dotarea bibliotecii comunale cu mai multe cărți, dezvoltarea unor cluburi (șah, sport, lectură), oferirea de informare pentru tinerii care vor să acceseze fonduri nerambursabile, informarea cetățenilor comunei în legătură cu importanța protejării mediului, asigurarea transportului școlar pentru liceeni…sunt doar câteva dintre dorințele tinerilor .

Elit - Gustul Desăvârșit

Pentru a nu rămâne doar niște dorințe scrise pe hârtie, ideile vor fi prezentate primăriei comunei, sub forma unei scrisori deschise.

Cartoanele scrise vor fi afișate în centrul comunei, pentru a putea fi văzute de locuitori, care pot scrie, la rândul lor, ce își doresc pentru comunitatea lor.

Dezbaterea constituie prima activitate din cadrul proiectului Erasmus Plus KA 210 ” Involved young people-developed communities”

Concomitent, partenerii din proiect Koinokalo Aps- din Italia și Asociatia World of Change din Macedonia de Nord, derulează la rândul lor dezbatere stradală, pentru a afla ce își doresc tinerii pentru comunitățile lor.

Ideile tuturor participanților (din toate țările) se vor regăsi în grupul de Facebook al proiectului-https://www.facebook.com/Involved-young-people-developed-communities-101334545831556 astfel că tinerii vor putea vedea dacă problemele comunităților din tări diferite sunt aceleași sau s-aud sunt și ele diferite.

Este o primă interacțiune între participanți, urmând ca tinerii să se întâlnească în august, pentru prima mobilitate în România.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare