Piața imobiliară din România, îngropată de dobânzi: Care sunt zonele țării cu cele mai scumpe locuințe și cu cele mai multe credite

Piața imobiliară din România, îngropată de dobânzi: Care sunt zonele țării cu cele mai scumpe locuințe și cu cele mai multe credite

Piaţa imobiliară rezidenţială din România este caracterizată de disparități în plan regional privind cererea și oferta și de concentrarea regională a împrumuturilor ipotecare, în contextul unui nivel scăzut de incluziune și intermediere financiară în regiunile mai puțin dezvoltate, conform BNR.

Analiza Băncii Naţională, aferentă anului 2022, arată că cel mai ridicat nivel al raportului dintre preţul unei locuinţe şi venitul populaţiei se află la Cluj, unde este nevoie de 10 ani pentru a strange banii necesari pentru achiziţionarea unui apartament cu 2 camere (55 mp), fără a lua în calcul cheltuielile de subzistenţă sau economisirea şi fără sprijin financiar de la bănci. Regiunea înregistrează totodată şi cele mai importante majorări ale preţurilor proprietăţilor rezidenţiale.

În schimb, în judeţele Giurgiu, Teleorman şi Caraş-Severin indicatorul preţ pe venit se situează la cele mai reduse valori, respectiv mai puţin de 7 ani.

Unde se obțin cele mai multe credite ipotecare

Din perspectiva concentrării regionale a împrumuturilor ipotecare, regiunea Bucureşti-Ilfov cumulează 35% din totalul împrumuturilor, iar următoarele 4 judeţe (Cluj, Constanţa, Braşov şi Timiş) reprezintă peste 20% (date la decembrie 2022).

În contrast, judeţele cu cea mai mică pondere a creditului ipotecar sunt Harghita şi Covasna (0,3% din total).

Analiza BNR indică discrepanţe şi în ceea ce priveşte accesul la piaţa creditului ipotecar. Dintre cele 5 centre de dezvoltare analizate, doar Timişoara şi Bucureşti înregistrează valori supraunitare ale indicatorului.

Braşov şi Constanţa prezintă un nivel similar al accesului la piaţa creditului ipotecar, în timp ce Cluj-Napoca consemnează cea mai redusă accesibilitate.

În plus, majorarea dobânzilor pune presiune suplimentară pe capacitatea de plată a debitorilor, o creştere a ratei dobânzii cu 4 puncte procentuale conducând la reducerea indicelui de accesibilitate de la 1,2% la 0,86% în cazul Capitalei.

„Evoluţiile preţurilor de pe piaţa imobiliară rezidenţială din perioada următoare depind de o serie de factori, inclusiv condiţiile macroeconomice caracterizate de costuri ridicate de finanţare şi intensificarea tensiunilor geopolitice generate de conflictul militar dintre Rusia şi Ucraina. Aceşti factori sunt de natură să diminueze cererea potenţială din partea populaţiei şi, implicit, să contribuie la temperarea creşterii preţurilor imobiliare”, se arată în analiza Băncii Naţionale, citată de Ziarul Financiar.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI