Persoanele religioase sunt mai puțin inteligente decât cele non-religioase, potrivit unei studiu științific
O cercetare recentă asupra 63 de studii ștințifice realizate de-a lungul ultimelor decenii concluzionează că persoanele religioase sunt mai puțin “inteligente” decât cele non-religioase. Este vorba despre o meta-analiză pe acest subiect realizată de către cercetătorii de la Universitatea Rochester din New York, relatează The Independent.
Echipa coordonată de Profesorul Miron Zuckerman a luat în calcul rezultatele a 63 de studii efectuate de-a lungul ultimilor 92 de ani în Statele Unite ale Americii, cel mai vechi datând din anul 1921. În cazul a 53 dintre acestea s-a ajuns la același rezultat: o “corelație negativă” între religiozitate și inteligență, în timp ce restul de 10 arată o “corelație pozitivă” în acest sens.
Criticile aduse acestei cercetări sunt legate în principal de faptul că lucrarea ia în considerare definiția inteligenței analitice și neglijează noile sale forme acceptate în literatura de specialitate cum sunt creativitatea sau inteligența emoțională.
Capacitatea de a raționa
Studiul nu spune explicit că credința te face idiot, însă el lasă să se înțeleagă că persoanele cele mai inteligente sunt mai înclinate a se detașa de religie și asta încă din adolescență și până la vârsta cea mai înaintată. (O obiecție adusă acestei concluzii se referă la faptul că mai mulți mari oameni de știință, fascinați de frumusețea și complexitatea lumii, au sfârșit prin “a crede”, fără a îmbrățișa însă o dogmă religioasă.)
Nici sexul și nici nivelul de educație nu au modificat relația dintre religiozitate și inteligență, potrivit cercetătorilor de la Universitate din New York.
Cei trei psihologi care au lucrat la acest studiu au definit inteligența ca și “capacitatea de a raționa, a anticipa, a rezolva probleme, a gândi abstract, a înțelege idei complexe, a învăța repede și a învăța de pe urma experiențelor de viață.” Religiozitatea este definită ca implicarea în anumite sau toate aspectele religiei.
Studiul concluzionează că explicațiile cele mai constante legate de corelația negativă dintre religiozitate și inteligență au o temă comună: ipoteza că “credincioșii religioși sunt iraționali, nu sunt ancorați în știință, sunt neverificabili (eng. not testable) și din această cauză mai puțin atractivi pentru persoanele inteligente”, în sensul ce mai rațional cu putință.
O altă concluzie este că “cei cu o inteligență superioară obțin slujbe mai bune și mai bine plătite, ceea ce le influențează pozitiv încrederea și stima de sine și îi încurajează să își controleze gândurile și credințele personale.”
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
6 februarie 131 | Roșia Montană este atestată documentar: Înființată de către romani în timpul domniei lui Traian sub numele de Alburnus Maior
6 februarie 131 | Roșia Montană este atestată documentar: Înființată de către romani în timpul domniei lui Traian sub numele de Alburnus Maior Roșia Montană este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Alba, Transilvania, România. Comuna este situată în centrul Munților Apuseni, la poalele Munților Metaliferi la 80 km de orașul […]
5 februarie: S-a încheiat acordul austro-ungar privind crearea statului dualist Austro-Ungaria, în cadrul căruia Transilvania si Banatul rămâneau încorporate Ungariei
5 februarie: S-a încheiat acordul austro-ungar privind crearea statului dualist Austro-Ungaria, în cadrul căruia Transilvania si Banatul rămâneau încorporate Ungariei În data de 5 februarie 1867, pe fondul unor înfrângeri militare în faţa francezilor, prusacilor şi piemontezilor, dar şi pe baza frământărilor naţionale din cadrul Imperiului Habsburgic, se ajunge la un compromis între Viena şi […]
2 februarie 1600: Mihai Viteazul s-a adresat, din Alba Iulia, Papei Clement al VIII-lea cerându-i ajutor împotriva otomanilor
2 februarie 1600: Mihai Viteazul s-a adresat, din Alba Iulia, Papei Clement al VIII-lea cerându-i ajutor împotriva otomanilor Mihai Viteazul a fost ban de Mehedinţi, stolnic domnesc şi ban al Craiovei, apoi domnitor al Munteniei şi, pentru o scurtă perioadă în 1600, conducător de facto al tuturor celor trei ţări care formează România de astăzi: […]