Perseide 2025: Ploaia de stele atinge „vârful” la noapte. Ce sunt perseidele și de ce sunt numite „Lacrimile Sfântului Laurențiu”

Ploaia de stele Perseide 2025 atinge „vârful” la noapte. Ce sunt perseidele și de ce sunt numite „Lacrimile Sfântului Laurențiu”

În fiecare lună august, omenirea are întâlnire cu cosmosul. Dintre toate ploile de meteori care ne încântă privirile an de an, niciuna nu este atât de îndrăgită ca Perseidele. Vârful maxim al ploii de meteori va fi în nopțile de 11 spre 12 și 12 spre 13 august. Cu toate acestea, anul 2025 prezintă o provocare specială în observarea „stelelor căzătoare”.

Nu va fi un an potrivit pentru observatorii ocazionali, ci o oportunitate plină de satisfacții pentru pasionații dedicați. Motivul este un adversar celest redutabil: o Lună strălucitoare care va domina cerul în nopțile de vârf, amenințând să eclipseze spectacolul, potrivit Euronews.

Originea cosmică a „Lacrimilor Sfântului Laurențiu”

Spectacolul anual al Perseidelor, în ciuda aspectului lor eteric și romantic, are o origine prozaică, dar fascinantă: ele sunt, în esență, rămășițele unei comete gigantice care orbitează în jurul Soarelui nostru.

Corpul ceresc responsabil pentru ploaia de meteori Perseide este cometa 109P/Swift-Tuttle. Descoperită independent de Lewis Swift și Horace Tuttle în 1862, este un obiect colosal, cu un nucleu de aproximativ 26 de kilometri în diametru, ceea ce o face cel mai mare obiect cunoscut care traversează periodic orbita Pământului. Ea completează o rotație în jurul Soarelui la fiecare 133 de ani, pe o orbită foarte alungită, care o duce dincolo de Pluto până în interiorul Sistemului Solar.

De fiecare dată când Swift-Tuttle se apropie de Soare, căldura provoacă sublimarea gheții de la suprafața sa, adică trecerea directă de la stare solidă la stare gazoasă. Acest proces eliberează o cantitate enormă de particule de praf și rocă, care sunt împrăștiate de-a lungul traiectoriei sale orbitale, formând un vast flux de resturi.

Ceea ce vedem ca Perseide nu sunt altceva decât aceste mici fragmente, în mare parte de dimensiunea unui grăunte de nisip, care constituie „resturile” lăsate în urmă de cometă în nenumăratele sale călătorii.

Ce sunt, de fapt, Perseidele: Diferența dintre meteoroid, meteor și meteorit

În fiecare an, în lunile iulie și august, Pământul, în călătoria sa orbitală în jurul Soarelui, trece prin acest flux dens de particule lăsate în urmă de cometa Swift-Tuttle. Când aceste fragmente, numite meteoroizi, intră în atmosfera Pământului cu viteze de până la 59 km/s, frecarea cu aerul le încălzește la mii de grade Celsius. Această căldură extremă vaporizează particula și aerul din jur, creând o dâră de lumină strălucitoare și trecătoare pe care o cunoaștem sub numele de meteor sau, în limbajul popular, „stea căzătoare”.

Majoritatea acestor meteori se dezintegrează complet la altitudini cuprinse între 80 și 100 de kilometri deasupra suprafeței Pământului. Este important să se facă distincția între termenii: un meteoroid este particula din spațiu, un meteor este fenomenul luminos din atmosferă, iar un meteorit este un fragment care supraviețuiește ablației atmosferice și ajunge la sol, ceea ce este extrem de rar în cazul Perseidelor, datorită dimensiunilor reduse ale particulelor sale.

Ploaia de meteori Perseide își trage numele de la faptul că radiantul său se află în constelația Perseu. Mai precis, astronomii moderni situează radiantul într-o regiune de graniță între constelațiile Perseu, Cassiopeia și Camelopardalis.

Perseide 2025. Istorie și mitologie: De ce sunt numite „Lacrimile Sfântului Laurențiu”

Observarea Perseidelor nu este un fenomen modern. Cele mai vechi înregistrări păstrate provin din analele istorice chineze din anul 36 d.Hr., care menționează un vârf de meteori în această perioadă.

Cu toate acestea, abia în 1835 astronomul belgian Adolphe Quetelet a demonstrat științific că era vorba de o ploaie de meteori ciclică care avea loc în fiecare august, cu radiantul în constelația Perseu.

În cultura populară europeană, Perseidele sunt mai cunoscute sub numele de „Lacrimile Sfântului Laurențiu”. Acest nume provine de la coincidența dintre vârful ploii de stele și sărbătoarea Sfântului Laurențiu, un martir creștin care, conform tradiției, a fost ars pe rug la Roma pe 10 august 258.

În Evul Mediu și Renaștere, tradiția populară asocia meteorii care străbăteau cerul în aceste nopți cu lacrimile de foc pe care sfântul le-a vărsat în timpul martiriului său, combinând astfel un fenomen astronomic cu o narațiune culturală și religioasă profundă.

Perseidele pe cerul României în 2025

Perioada de activitate a Perseidelor în 2025 se întinde între 17 iulie și 24 august. În această perioadă de peste o lună, Pământul traversează fluxul de resturi al cometei Swift-Tuttle, ceea ce înseamnă că este posibil să se observe meteori din această ploaie în orice noapte din acest interval.

Noaptea de maximă activitate, cunoscută sub numele de „vârf”, este programată pentru 12-13 august 2025. Momentul de intensitate maximă este preconizat în jurul orei 02:38 UTC pe 13 august. Aceasta înseamnă ora 04:38 CEST și târziu în noaptea de 12 august pentru cea mai mare parte a Americii Latine.

Factorul critic care va defini experiența din 2025 este faza lunii. În noaptea de vârf, Luna va fi în faza descrescătoare, cu o iluminare de 83%. Această lumină lunară intensă va acționa ca o formă de poluare luminoasă naturală, creând un văl luminos pe cer care va ascunde toate meteorii, cu excepția celor mai strălucitoare.

Din acest motiv, 2025 este considerat un an cu condiții „slabe” sau „dificile” pentru observarea Perseidelor. Este esențial să se corecteze informațiile eronate care sugerează că luna în scădere este benefică; la o iluminare de 83%, strălucirea sa reprezintă un impediment semnificativ.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI