PERLE la Evaluarea Națională 2016. Florile de salcâm și cratima le-au dat bătăi de cap elevilor: ”Omul ăla era atât de singur că vorbea cu pomii, gen salcâmii, care nici nu-i răspundeau”

Elevii claselor a VIII-a au avut de scris, luni, 27 iunie, la proba de Limba Română de la Evaluarea Naţională, o compunere în care trebuiau să motiveze apartenenţa la genul liric a poeziei “Salcâmi”, de A.E. Baconsky şi o naraţiune de 150-250 de cuvinte în care să prezinte o întâmplare reală sau imaginară petrecută într-o zonă turistică.

Candidaţii au avut de rezolvat două subiecte, cu mai multe cerinţe, care au fost notate în total cu 78 de puncte. Alte 12 puncte puteau fi obţinute pentru redactarea întregii lucrări, iar zece puncte au fost acordate din oficiu.

Primul subiect a avut două cerinţe, una legată de analiza poeziei „Salcâmi”, de Anatol Baconsky, iar a doua, de redactare a unei compuneri de 150-250 de cuvinte în care elevii trebuiau să explice de ce poezia aparţine speciei pastel.

Dar ce au înțeles unii elevi din poezia “Salcâmii” de A.E. Baconsky? Iată câteva din „perlele” găsite de profesori:

“În timp ce unii oameni plâng după lucruri pierdute în copilărie care nu se mai pot întoarce, gen jucării care nu se mai fabrică, în această poezie poetul duce dorul florilor de salcâmi.”

“Cea mai frumoasă zonă turistică în care mi-am petrecut primii ani de viață mergând în concedii este la mare. Acolo e toată distracția și se merită să dai toți banii.”

“Poetul nu poate să se descotorosească de imaginea copilăriei care îl bântuie doar în legătură cu salcâmii, dovadă că în timp ce coplăria lui Ion Creangă e bântuită de “La cireșe”, alții, din zone mai sărace n-au avut parte decât de flori de salcâm pline de viespi.”

„Omul ăla era atât de singur că vorbea cu pomii, gen salcâmii, care nici nu-i răspundeau„;

„Genul liric este cel mai frumos, care curge lin, precum apa de izvor de la munte si este melodios„;

„Omul spune că e frate cu copacii, pentru că nu-și suporta rudele când era mic”;

Și cratima le-a dat din nou bătăi de cap elevilor. “Rolul cratimei în “învie-n mine” este de a arăta că copilul din poet nu era mort de-a binelea”. “Cratima desparte două cuvinte care nu încap întregi în versuri de poezii.”

„Întrebarea asta cu cratima pică în fiecare an. Am scris rolul, dar vă recomand să mai schimbați, că e plictisitor”;

„Cratima se pune ca să mai lăbărțeze rândul, când nu se înțelege nimic din text”;

„În poezie nu există repetiții, autorul a încercat să nu ne plictisească”;

În continuare, la Evaluarea Naţională, marţi, elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă vor susţine proba scrisă la Limba şi literatura maternă.

Examenul se va încheia miercuri, cu proba scrisă la Matematică. Prima afişare a rezultatelor este programată pe data de 1 iulie (până la ora 16.00). În aceeaşi zi, vor putea fi depuse şi contestaţiile (până la ora 20.00). Rezultatele finale vor fi făcute publice pe 5 iulie.

Pentru susţinerea probelor au fost desemnate 4.809 centre de examen. Pentru prima dată, lucrările candidaţilor vor fi evaluate în centre zonale din alte judeţe decât cele în care au avut loc probele.

Media generală obţinută la Evaluarea Naţională constituie unul dintre criteriile pentru admiterea în învăţământul liceal de stat. Media de admitere în liceu este media ponderată între media generală la Evaluarea Naţională (cu o pondere de 75 la sută) şi media generală de absolvire a claselor din gimnaziu (cu o pondere de 25 la sută).

sursa: a1.ro, stirileprotv

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI