Pericol pentru salariile bugetarilor: Două sporuri consistente vor fi probabil eliminate. Ministrul a fost ferm: „Ţin de bunul simţ!”

Pericol pentru salariile bugetarilor: Două sporuri consistente vor fi probabil eliminate. Ministrul a fost ferm: „Ţin de bunul simţ!”

Calculele efectuate indică faptul că deficitul operațional al României – adică diferența dintre veniturile și cheltuielile statului – va fi eliminat abia în anul 2028, și doar în condițiile în care va fi aplicată reforma fiscală.Marcel Boloş spune că restructurarea numărului de personal în structuri supradimensionate sau renunţarea la unele sporuri de care beneficiază bugetarii sunt măsuri care „ţin de bunul simţ”.

Citește și: PENSII 2025: Pe ce dată se dau pensiile în luna iunie. Ce trebuie neapărat să știe pensionarii

Mai puţine sporuri pentru eficientizarea cheltuielilor bugetare. Marcel Boloş, ministru al Proiectelor Europene şi fost ministru al Finanţelor Publice, afirmă că România are „o problemă” în ceea ce priveşte modelul de finanţe publice, el susţinând că faptul că „modelul de finanţe publice are probleme, se vede din indicatorii macroeconomici şi din evoluţia deficitului bugetar”.

Cele 2 sporuri reprezintă un adaos de 15% la salariul celor 1,3 milioane de bugetari

România trebuie să taie cheltuieli de cel puțin 30.000.000.000 de lei pentru a scădea deficitul financiar al statului, iar Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a anunțat că una dintre ideile pentru reducerea deficitului bugetar este legată de eliminarea sporului de 15% pe care îl primesc toți bugetarii.

Unii primesc spor de antenă pentru că ar fi iradiați de la antenele de satelit din orașe, alți bugetari primesc spor de 15% pentru condiții dăunătoare / vătămătoare de lucru. Sporurile acestea sunt acordate chiar nimeni nu pune în pericol viața bugetarilor care muncesc în birouri.

Cele 2 sporuri reprezintă un adaos de 15% la salariul celor 1,3 milioane de bugetari, dar valoarea cumulată a acestora nu poate să fie mai mare de 1.500 de lei lunar. În medie, un bugetar primește lunar un spor de antenă sau de condiții vătămătoare în valoare de 1.000 lei brut pe lună.

Sporul de condiții vătămătoare se acordă pentru că locul de muncă este întunecat, are praf, pentru că laptopul sau ecranul computerului emite unde. Spre exemplu, în Parlament, directorii, șefii și consilierii primesc 1.500 lei brut pentru că „viața le este pusă în pericol”. Muncitorii și liftierii primesc 400 lei, pentru același motiv.

Aceste sporuri acordate bugetarilor costă bugetul de stat peste 25.000.000.000 de lei anual, după evaluările făcute de Florin Cîțu pe vremea în care era premier, iar până acum niciun guvern nu a avut curajul să le elimine. Ministrul Marcel Boloș a anunțat că este vorba de 13 miliarde de lei anual, la care nu au fost incluse normele de hrană, de echipament și alte cheltuieli ale statului cu „menținerea” angajaților.

Nu există niciun motiv ca guvernul României să crească taxele înainte să reformeze statul şi să taie cheltuielile inutile, iar cei care susţin contrariul nu urmăresc altceva decât păstrarea actualului sistem, afirmă economistul Cristian Păun într-un interviu pentru News.ro. Specialistul face o pledoarie în favoarea unei abordări liberale a crizei financiare cu care se confruntă România şi explică în detaliu de unde se pot obţine atât bani în plus la buget, cât şi tăieri masive de costuri.

România aruncă banii pe fereastră pe o mulţime de lucruri şi domenii absolut inutile şi fără niciun impact. De fapt, guvernul are de finanţat doar cinci domenii mari şi late: educaţia, sănătatea, apărarea, siguranţa naţională şi justiţia.

Dacă veniturile statului s-ar concentra pe aceste cinci direcţii, ar exista dintr-o dată banii necesari pentru a le creşte substanţial calitatea, afirmă Cristian Păun. Foarte puţine alte domenii, precum politica externă, fondurile europene şi mediul, mai merită să aibă câte un minister separat. Guvernul poate funcţiona foarte bine cu 10 ministere, adaugă expertul.

Acesta desfiinţează teoriile cu care economişti, jurnalişti şi politicieni de stânga au asaltat opinia publică în ultimele zile, conform cărora e obligatoriu să creştem taxele, să introducem impozitarea progresivă şi să evităm concedierile din rândurile bugetarilor. „Nu ştiu ce fumează economiştii ăştia“, reacţionează Cristian Păun când e întrebat despre ideile respective. Profesorul afirmă că teoriile introduse în spaţiul public sunt viciate de ideologia egalitară socialistă şi că nu fac decât rău economiei româneşti care oricum trece prin momente foarte grele.

„Într-o societate unde punem egalitatea înaintea libertăţii, în final vom avea mai puţin din ambele! Societăţile care pun libertatea înaintea egalităţii vor avea mai mult din ambele!“, conchide Cristian Păun, citându-l pe economistul Milton Friedman, pe subiectul abordării socialiste a crizei financiare a României propuse de economişti precum Cornel Ban şi Vladimir Borţun.

Fostul ministru al Finanţelor Publice a explicat că, pentru fiecare stat, sustenabilitatea finanţelor publice este raportată la Regulamentul privind guvernanţa economică care se aplică la nivel european şi este analizată prin indicatorul de deficit bugetar şi indicatorul privind datoria publică.

„Toate statele membre au aceşti indicatori de analiză şi sunt monitorizaţi de către Comisia Europeană. Deci este limpede că acum trebuie luate aceste măsuri pentru că avem o problemă de deficit operaţional. Ce înseamnă deficitul operaţional? Cheltuielile de funcţionare ale statului nu sunt acoperite din veniturile curente. Este simplu, şi noi în simulările pe care le-am făcut când am depus Planul fiscal a reieşit că anul în care se va rezolva problema deficitului operaţional este anul 2028 şi numai după ce se implementează reforma fiscală”, a adăugat Marcel Boloş.

Acesta a ţinut să sublinieze că nu trebuie făcută comparaţia între deficitul bugetar de 2,95% din PIB raportat în luna aprilie a acestui an cu luna aprilie a anului trecut, când au fost implementate unele măsuri care au vizat creşteri ale veniturilor populaţiei şi plăţi anticipate de pensii.
„Aprilie a fost 2,95%, să ştiţi că nu se compară aprilie 2025 cu aprilie 2024. Vă reamintesc că în luna aprilie 2024 am făcut plăţi anticipate pentru pensii, erau Paştile anului 2024 am făcut 11 miliarde de lei plăţi în avans pentru ceea ce înseamnă cheltuielile cu pensiile şi atunci noi am avut un 3,24%. Deci nu sunt luni comparabile din punct de vedere al deficitului”, a explicat Boloş

Fostul ministru al Finanţelor a arătat că, anul trecut, odată cu adoptarea măsurilor care au vizat creşteri de pensii şi salarii, „toţi au avut beneficiul acestor creşteri”, însă au fost angajate cheltuieli care nu erau prevăzute în buget, ceea ce, alături de nivelul ridicat al investiţiilor, a dus la situaţia în care România se află acum din punctul de vedere al finanţelor.

„Anul 2024 a fost anul în care măsurile privind creşterea salariilor, să nu uităm, profesori, medici, sistemul de apărare naţională, ordine publică, tot sectorul public a primit avans din legea salarizării unice. Când noi am spus majorare de salarii, astea nu au fost bugetate, mă iertaţi. A fost decizia coaliţiei de guvernare, foarte bine. Tuturora, de la recalcularea pensiilor până la ultimul funcţionar din sectorul public, toţi au avut beneficiul acestor creşteri.

Noi de la Ministerul Finanţelor am precizat că aceste creşteri nebugetate vor duce la o îndepărtare de la traiectoria de deficit bugetar, pentru că este de domeniul firescului ca atunci când cheltuielile nu sunt bugetate, dar tu le aprobi în timpul anului, impactul este pe deficitul bugetar”, subliniază Marcel Boloş.

Ministrul Proiectelor Europene susţine de asemenea că „trebuie implementate pentru a reintra în parametrii normali privind sustenabilitatea finanţelor publice”, Boloş considerând că acele cheltuieli care nu aduc eficienţă în utilizarea fondurilor publice sunt primele cu privire la care autorităţile trebuie să ia măsuri, „din respect faţă de contribuabil şi faţă de cetăţeni”.

„S-a dat ca şi exemplu această restructurare a numărului de personal şi a ceea ce înseamnă uneori structuri supradimensionate ale autorităţilor şi instituţiilor publice, dar şi celebrul exemplu cu antena pusă pe clădirea unei instituţii publice pentru care se primeşte un spor la salariu de 15%. Sunt exemple care ţin de bunul simţ şi prima măsură care a fost anunţată ca prioritate a fost reducerea de cheltuială publică. A doua măsură a fost cea legată de mai buna colectare”, mai spune Boloş.

În ceea ce priveşte posibilitatea ca în anul 2026, pensiile şi salariile să fie îngheţate, Boloş spune că „nu s-a luat în calcul o asemenea ipoteză pentru anii următori”.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI