Paștele Morților sau Paștele Blajinilor, sărbătorit la o săptămână după Învierea Domnului. Ce semnificație are sărbătoarea și ce tradiții și superstiții trebuie să respecți

Paștele Morților pică, în fiecare an, la o săptămână după Învierea Domnului, în lunea după Duminica Tomei. Paștele Morților sau Paștele Blajinilor este sărbătorit anul acesta, luni, 6 mai 2019. Ce semnificație are sărbătoarea și tradiții și superstiții să respecți.

Paștele Morților vorbește despre tradiția Blajinilor, cunoscuți în folclor sub numele de ”rhomani”. Credința populară îi înfățișează drept primii oameni de pe pământ, care trăiesc fără femeilor lor, conviețuind alături de ele doar 30 de zile pe an, în vederea procreației. Blajinii sunt oameni blânzi, preocupați îndeosebi de post și rugăciuni pentru cei vii. Deoarece aceștia nu cunosc data Paștelui, oamenii le vestesc Învierea prin intermediul apei, în care aruncă cojile de ouă roșii.

Citește și: Pastele ortodox 2020 este în data de 19 aprilie, iar Pastele catolic 2020  se sărbătorește în 12 aprilie.

Paștele Morților sau Paștele Blajinilor nu este doar o sărbătoare a celor adormiți, ci a tuturor strămoșilor: Uitații, Neștiuții, Albii. De aseemenea, în această zi sunt pomeniți și copiii nebotezați sau avortați pentru care preoții cer iertare în fața lui Dumnezeu pentru păcatele mamelor care recurg la chiuretaj.

Nu este însă o sărbătoare tipic religioasă, unii considerând a avea rădăcini păgâne. Cu toate acestea, în anumite părți ale României preoții sunt chemați să săvârșească o slujbă pentru sufletele celor morți. Tradiția populară spune că aceste slujbe ajută sufletele celor adormiți să fie părtașe la fericirea veșnică. Aceste slujbe însă sunt improvizate, deoarece în nicio carte de cult a Sfântului Sonod nu se află tipicul specific al acestor evenimente.

Paștele Morților. Tradiții și superstiții

În Bucovina, oamenii obuișnuiesc să se ospăteze la iarbă verde, pentru ca firimiturile care cad să ajungă la cei adormiți. De asemenea, de Paștele Blajinilor, oamenii obișbuiesc să meargă la cimitir, unde dau de pomană ouă roșii, pască și cozonac și punând flori pe morminte. Fiecare femeie aduce cu ea un ștergar strâns la un capăt și legat cu o lumânare. Aceste ștergare se dăruiesc preotului care citește pomelnicele.

În Moldova, de Paştele Blajinilor gospodinele pregătesc panahide pentru morţi. Acestea constau în pachete din câte trei colaci, trei lumânări, o colivă şi o sticlă cu vin.

Ce nu ai voie să faci de Paștele Blajinilor

Această sărbătoare are interdicții, în special pentru femei. Gospodinele nu au voie să coacă, să spele sau să deretice prin gopsodărie. Se spune că zgomotul făcut aunci când bați covoarele îi sperie pe blajini, care în această zi se întorc de pe lumea cealaltă pentru a se ruga pentru cei vii și chiar intră în biserică pentru a participa la sfânta Liturghie.

O altă intredicție a acestei zile este aceea de a nu-i vorbi de rău pe cei decedați, chiar dacă în timpul vieții au existat înțelegere. Poate și de aici zicala: ”despre morți, numai de bine!” Se mia spune, de asemenea, că morții bârfiți în această zi le fac necazuri celor care îi vorbesc de rău, dând foc grajdurilor sau omorându-le animalele.

Paștele Morților sau Paștele Blajinilor pică în calendarul creștin ortodox pe data de 6 mai, când este cinstit Sfântul și Dreptul Iov.

Sursa: a1.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI