Partea pozitivă a pandemiei: Satele părăsite din Apuseni, repopulate de românii care caută liniștea și siguranța muntelui

Pandemia globală de coronavirus are și o parte pozitivă în zona Munţilor Apuseni. Se manifestă de mai mulţi ani, dar s-a accentuat în perioada de criză prin care trece România. Măsurile restrictive şi distanţarea socială i-au făcut pe mulţi oameni să caute locuinţe mai mari, unde să poată locui în linişte departe de efectele pandemiei, cât şi de aglomeraţia din oraşe.

Caută astfel de soluţii de evadare în special persoanele şi familiile care pot să lucreze de acasă, având nevoie doar de internet şi un calculator. În afară de aceştia, se întorc acasă cei plecaţi la muncă în străînătate. Autorităţile locale au identificat oportunitatea pe care o oferă zona pe care o administrează şi au demarat investiţii importante în infrastructură. Drumurile comunale au început să fie asfaltate, astfel încât accesul spre satele de munte este mult uşurat.

”Avem familii din Cluj, din Bucureşti care şi-au cumpărat teren şi îşi fac case, cu buletin direct pe Garda. Este vorba de corporatişti care lucrează în IT, direct pe computer, de acasă. Avem o familie din Bucureşti, cu 5 copii, care şi-a făcut deja domiciliul pe Garda. Pe viitor, o preocupare a administraţiei locale va fi investiţia serioasă în infrastructură de educaţie, pentru a le oferi viitorilor elevi, strămutaţi cu părinţii din alte oraşe mari, posibilitatea unei şcolarizări de calitate”, spune primarul comunei Garda de Sus, Marin Vîrciu. Situaţia este similară şi la Albac sau Scărişoara, unde prezenţa străinilor a crescut comparativ cu alţi ani.

La Gârda de Sus, administraţia locală a demarat lucrări de modernizare a drumurilor comunale din satele Dealul Frumos – Hănăşeşti – Gheţar, în lungime totală de 8,3 kilometri, printr-o investiţie de peste 7,5 milioane de lei. Prin proiect se urmăreşte realizarea unui sistem rutier modern, care să ducă la stabilizarea populaţiei în această zona şi la dezvoltarea turismului. Este vorba despre drumurile: DC 264, DV Şcoală Gheţar, DC 265, DV Berheţeşti, DV Hănăşeşti – Deal. Localitatea Garda de Sus a primit indicativul de „Sat European” pentru lucrări de infrastructură, programe de promovare turistică şi acţiuni cu caracter ecologic, deschiderea unui muzeu cu punct de vânzare lângă Peştera Scărişoara, reabilitarea şi amenajarea unei gospodării tipic motesti.

Autorităţile au înţeles potenţialul locului şi au cheltuit în ultimii ani 6 milioane de euro în modernizarea a 37 de kilometri de drumuri locale. Înainte, cei interesaţi aveau de mers pe jos ore întregi cu rucsacul în spate. „Avem un tânăr care a lucrat în Suedia aproape 3 ani, însă când a văzut că lucrurile se schimbă a decis să se întoarcă acasă şi să se ocupe de turism”, a mai precizat primarul. La Garda de Sus sunt multe locuri de vizitat. Pe lângă Gheţarul de la Scărişoara, închis în această vara pentru înlocuirea sistemului de acces, se poate merge la Peştera Poartă lui Ionele, la fel de spectaculoasă.

Un loc deosebit al comunei este Poiana Călineasa, unde se află aşa-zisă ”mutătură” (mutare) a crescătorilor de animale pe perioada verii. Cu alte cuvinte, în fiecare an, în primăvară, oamenii îşi iau animalele şi urcă pe munte, unde stau până toamna. Spun că merg acolo ”la vărat” sau ”la muntarit”, expresii folosite de localnici atunci când se referă la mutatul pe culmea muntelui. Peste 100 de colibe şi stani, cum îşi numesc moţîi casele din lemn, sunt răsfirate în această zonă. Sunt construcţîi simple, care asigură un confort minim pentru proprietarii acestora. Înăuntrul lor, sătenii şi-au adus doar cele necesare traiului peste vară, dovadă că se poate trăi atât de simplu şi nepretenţios. Oamenii şi-au construit aici şi o biserică, unde merg la slujba în fiecare săptămână. Un preot din comună urcă muntele pentru a sluji în folosul celor care trăiesc la Calineasa câteva luni pe an.

În lunile aprilie şi mai, oamenii din satele Gheţari, Casă de Piatră, Hănăşeşti, Poiana Horea, Ocoale şi Stănişoară pornesc cu animalele spre Poiana Calineasa. Cei care rămân în sate peste vara au misiunea de a cosi şi de a strânge fanul care va fi principala hrană pentru animale pe timpul iernii.

La Poiana Călineasa se practică mai ales turismul de o zi. Cine trece prin zonă ştie foarte bine că există acest loc pitoresc pe munte, unde se poate ajunge cu multă uşurinţă cu maşînă. Moţii mai întreprinzători ii aşteaptă pe turişti cu preparate tradiţionale, printre care la loc de cinste este celebrul balmoş, mâncarea tradiţională a oamenilor muntelui. De asemenea, mulţi şi-au instalat panouri solare, astfel că acum au şi energie electrică şi nu mai folosesc lămpile de petrol, că pe vremuri.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI