Oțetul de mere, la mare căutare în România. Cât a ajuns să coste un litru
Oțetul de mere, la mare căutare în România. Cât a ajuns să coste un litru
Recolta bună de mere, dar și accesul greoi cu fructe în supermarketuri, îi determină pe tot mai mulți pomicultori să se orienteze către procesare.
Pe lângă sucul natural, și oțetul de mere este cerut de clienți, inclusiv peste hotare. Între timp, românii au prins gustul oțetului balsamic, produs din struguri dulci din Italia, și aromatizat cu ierburi de Provence.
O fabrică din România vinde șase sortimente de oțet de mere
Agricultorii estimează că avem o producție de mere de peste 600.000 de tone. În Mureș, merele de la Batoș sunt vestite pentru aroma lor, dar cei care au livezi, se gândesc să valorifice și altfel recolta.
Pogăcean Constatntin, proprietar livadă de mere: „Nu știm ce presiune va fi din partea polonezilor la prețul de măr. Prețul e undeva la doi lei la depozit la noi, pe rafturi găsiți și cu patru”.
Oțetul pare să fie o idee bună, mai ales că vest-europenii se dau în vânt după oțetul de mere românești, fără coloranți, fără conservanți și produs după o rețetă veche. O fabrică vinde șase sortimente de oțet de mere.
Marius Bumbu, inginer: „Se procesează aproximativ 150 de tone de mere la capacitatea actuală, care rezultă aproximativ 90.000 de litri de cidru, din absolut toate soiurile”.
Ioan Mărcuș, proprietar fabrică: „După o metodă tradițională în lemn de fag, dacă vom reuși, intenția noastră este undeva la 100.000 de kg de mere, să le procesăm”.
Ce sortimente mai găsim în fabrici
Merele sunt tocate și lăsate la fermentat, exact ca la vin. În final, un litru de oțet de mere ajunge și la 14 lei.
Marius Bumbu, inginer: „Fabricăm și oțeturile aromate. Oțet picant, cu mentă, cu păpădie, tarhon, leuștean, cu petale de trandafir. Acestea sunt introduse, ulterior, în funcție de felul oțetului pe care dorim să-l obținem”.
Dacă în 2010 exportam oțet de numai 35.000 de euro, acum exportăm de zece ori mai mult, iar pe lângă oțetul de mere, procesatorii trimit în străinătate și oțet din vin. În același timp, anul trecut am importat oțet de două milioane de euro, după ce românii au prins gustul oțetului balsamic, originar din Modena, Italia.
Cosmin Toma, bucătar: „Din ce în ce mai mult se folosește oțetul balsamic la preparate din carne de vită, la pește, chiar și la legume la grătar, pentru că oțetul balsamic are o aromă și o savoare mai deosebită”.
Oțetul are beneficii asupra digestiei și este antioxidant.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Ungaria NU dă bani pentru Ucraina: Peter Magyar susține împrumutul de 90 de miliarde, dar fără contribuție maghiară!
Ungaria NU dă bani pentru Ucraina: Peter Magyar susține împrumutul de 90 de miliarde, dar fără contribuție maghiară! Ungaria nu va da bani pentru Ucraina, a anunțat noul lider de la Budapesta. Peter Magyar susține însă că va debloca împrumutul de 90 de miliarde. Restabilirea şi respectarea drepturilor minorităţii etnice maghiare din Ucraina vor fi […]
Săptămâna Luminată 2026: De ce nu se îngenunchează în zilele de după Paște? Ce semnificație are acest gest și de ce este interzis
Săptămâna Luminată 2026: De ce nu se îngenunchează în zilele de după Paște? Ce semnificație are acest gest și de ce este interzis Săptămâna Luminată are loc în 2026 în perioada 13-19 aprilie, iar în tradiția ortodoxă, în această perioadă nu se îngenunchează. Rânduiala nu este întâmplătoare. Perioada care urmează imediat după prima zi de […]
Dragoş Damian, Terapia Cluj: Aţi observat cum şoselele din România sunt tot mai pline de maşini termice şi electrice Made In China? ”Cumpără o maşină fabricată în UE!” – iată care ar trebui să fie sloganul uniunii pentru următorii 5 ani
Dragoş Damian, Terapia Cluj: Aţi observat cum şoselele din România sunt tot mai pline de maşini termice şi electrice Made In China? ”Cumpără o maşină fabricată în UE!” – iată care ar trebui să fie sloganul uniunii pentru următorii 5 ani Să începem prin a face o clarificare obligatorie. Fără nici o urmă de îndoială […]