Oțetul de mere, la mare căutare în România. Cât a ajuns să coste un litru
Oțetul de mere, la mare căutare în România. Cât a ajuns să coste un litru
Recolta bună de mere, dar și accesul greoi cu fructe în supermarketuri, îi determină pe tot mai mulți pomicultori să se orienteze către procesare.
Pe lângă sucul natural, și oțetul de mere este cerut de clienți, inclusiv peste hotare. Între timp, românii au prins gustul oțetului balsamic, produs din struguri dulci din Italia, și aromatizat cu ierburi de Provence.
O fabrică din România vinde șase sortimente de oțet de mere
Agricultorii estimează că avem o producție de mere de peste 600.000 de tone. În Mureș, merele de la Batoș sunt vestite pentru aroma lor, dar cei care au livezi, se gândesc să valorifice și altfel recolta.
Pogăcean Constatntin, proprietar livadă de mere: „Nu știm ce presiune va fi din partea polonezilor la prețul de măr. Prețul e undeva la doi lei la depozit la noi, pe rafturi găsiți și cu patru”.
Oțetul pare să fie o idee bună, mai ales că vest-europenii se dau în vânt după oțetul de mere românești, fără coloranți, fără conservanți și produs după o rețetă veche. O fabrică vinde șase sortimente de oțet de mere.
Marius Bumbu, inginer: „Se procesează aproximativ 150 de tone de mere la capacitatea actuală, care rezultă aproximativ 90.000 de litri de cidru, din absolut toate soiurile”.
Ioan Mărcuș, proprietar fabrică: „După o metodă tradițională în lemn de fag, dacă vom reuși, intenția noastră este undeva la 100.000 de kg de mere, să le procesăm”.
Ce sortimente mai găsim în fabrici
Merele sunt tocate și lăsate la fermentat, exact ca la vin. În final, un litru de oțet de mere ajunge și la 14 lei.
Marius Bumbu, inginer: „Fabricăm și oțeturile aromate. Oțet picant, cu mentă, cu păpădie, tarhon, leuștean, cu petale de trandafir. Acestea sunt introduse, ulterior, în funcție de felul oțetului pe care dorim să-l obținem”.
Dacă în 2010 exportam oțet de numai 35.000 de euro, acum exportăm de zece ori mai mult, iar pe lângă oțetul de mere, procesatorii trimit în străinătate și oțet din vin. În același timp, anul trecut am importat oțet de două milioane de euro, după ce românii au prins gustul oțetului balsamic, originar din Modena, Italia.
Cosmin Toma, bucătar: „Din ce în ce mai mult se folosește oțetul balsamic la preparate din carne de vită, la pește, chiar și la legume la grătar, pentru că oțetul balsamic are o aromă și o savoare mai deosebită”.
Oțetul are beneficii asupra digestiei și este antioxidant.
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Pensii mai mari în 2027: Cu cât vor crește. Ministrul propus al Muncii confirmă indexarea
Pensii mai mari în 2027: Cu cât vor crește. Ministrul propus al Muncii confirmă indexarea Pensiile vor fi indexate în 2027, însă majorarea de 7% prevăzută de formula de calcul nu este încă sigură. Florin Manole spune că procentul final va fi stabilit după o analiză a cheltuielilor statului și o rectificare bugetară. Pensionarii ar […]
Primul deces al unei persoane confirmate cu gripă în sezonul 2026-2027, în România: Peste 82.000 de infecții respiratorii într-o singură săptămână
Primul deces al unei persoane confirmate cu gripă în sezonul 2026-2027, în România: Peste 82.000 de infecții respiratorii într-o singură săptămână Un bărbat de peste 65 de ani, din județul Cluj, a murit după ce a fost confirmat cu virus gripal de tip A. Potrivit Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), acesta nu era vaccinat […]
Foto | Rectorul UAB, Daniel Breaz, la conducerea alianței universitare europene EU.ACE: Un pas important pentru consolidarea prezenței Universității din Alba Iulia în spațiul academic continental
Rectorul UAB, Daniel Breaz, la conducerea alianței universitare europene EU.ACE: Un pas important pentru consolidarea prezenței Universității din Alba Iulia în spațiul academic continental Rectorul Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, prof. univ. dr. Daniel Breaz, preia mandatul de președinte al alianței universitare europene EU.ACE, într-un moment important pentru consolidarea cooperării dintre universitățile europene. […]
