Ortodocşii intră de mâine în Postul Mare. “Postul de bucate” se desăvârșește prin „postul de păcate” și rugaciune

Începând de mâine pentru creștinii ortodocși practicanți începe Postul Paştilor – o perioadă de șapte săptămâni de pregătire a credincioșilor prin post şi rugăciune în vederea întâmpinării cum se cuvine a celei mai mari sărbători a creștinătății: Învierea Domnului.

Acest post dinaintea Invierii Domnului este cel mai lung si mai aspru dintre cele patru posturi de durata ale Bisericii Ortodoxe. De aceea, este numit – in popor – Postul Mare. Totodata, ne aminteste de postul de patruzeci de zile tinut de Mantuitorul inainte de inceperea activitatii Sale mesianice (Luca 4, 1-2), de unde i s-a dat si denumirea de Paresimi sau Patruzecime.            

Învățătura preoților spune că a posti nu înseamnă doar să nu mănânci carne, lapte, brânză, ouă sau băuturi alcoolice, ci mult mai mult. E nevoie de o înţelegere mai profundă a omului – trup şi suflet; trupul exprimă persoana, este templu al Duhului Sfânt, pe care suntem chemaţi să-l curăţim şi să-l transfigurăm împreună cu sufletul

A posti înseamnă a ne îngriji în aceiaşi măsură de trup şi de suflet. Postul cel adevărat, zice Biserica în cântările sale, este înstrăinarea de răutate, înfrânarea limbii, lepădarea mâniei, depărtarea de pofte, de clevetire, de minciună şi de jurământul mincinos.

Pentru a ajunge la această măsură a postului duhovnicesc o treaptă absolut necesară este împlinirea postului trupesc. Acesta nu este un simplu regim alimentar, ci este mai ales un mijloc de disciplinare a simţurilor, a instinctelor şi a întregii noastre fiinţe.

În Postul Paștilor se spune că trebuie şi putem să ne înmulţim rugăciunile şi să ne curăţăm sufletul mărturisindu-ne păcatele, greşelile şi neputinţele prin Taina Spovedaniei.

Crestinismul a dat postului o insemnatate mare in viata religioasa si mai ales in viata monahala, facand din el un act de virtute si de cult, un mijloc de progres in viata spirituala, de lupta impotriva patimilor si a poftelor si totodata un semn de respect si de omagiu adus lui Dumnezeu.

Astfel, postul face parte dintre mijloacele de cultivare si desavarsire a sufletului, fiind inseparabil de alte virtuti si acte crestine (rugaciunea, cainta, smerenia, milostenia etc.).

sursa crestinortodox.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI