Obiceiurile tradiționale de la Crăciun până la Anul Nou 2026: Când și cu ce se merge la colindat

Obiceiurile tradiționale de la Crăciun până la Anul Nou 2026: Când și cu ce se merge la colindat 

Sărbătorile de iarnă sunt momentul în care românii își amintesc de tradițiile populare. Începând cu Ajunul Crăciunului, până în primele zile de Anul Nou, multe zone din România păstrează vii obiceiuri și tradiții transmise din generație în generație. Tradițiile de iarnă variază de la o zonă la alta, reprezentând un pilon important al identității culturale românești.

Citește și: FOTO | Moș Crăciun Motociclist, nelipsit din casele familiilor nevoiașe din Cugir: ,,Am dus mai mult decât pachete, am dus empatie și dorința de a fi alături de cei care au nevoie”

Colindatul, obicei specific sărbătorilor de iarnă, presupune vizitarea caselor de către grupuri de colindători care oferă cântece și urări de sănătate, prosperitate și bucurie. De regulă, aceștia sunt copii sau tineri îmbrăcați în costume tradiționale, care vestesc evenimente religioase și aduc gânduri bune gazdelor. Această practică are atât un rol festiv, cât și unul simbolic, contribuind la păstrarea culturii populare și la transmiterea valorilor tradiționale din generație în generație.

În trecut, gazdele îi răsplăteau pe colindători cu daruri simple, dar pline de semnificație, precum mere, nuci, covrigi sau dulciuri, simboluri ale belșugului, sănătății și norocului pentru anul ce urma.

În zilele noastre, darurile oferite colindătorilor sunt mult mai variate. În numeroase regiuni, aceștia primesc bani, bomboane, fructe sau alte mici cadouri, în funcție de tradițiile locale și de preferințele gazdelor. Această evoluție reflectă adaptarea obiceiului la viața modernă, fără a pierde însă esența sărbătorilor și spiritul de generozitate față de cei care colindă.

Colindele de Crăciun încep, de obicei, în Ajun, pe 24 decembrie, însă în anumite zone pot debuta încă din seara de 23 și se pot desfășura până în ziua de Crăciun. Printre cele mai importante obiceiuri se numără:

„Mersul cu Steaua” 

Acesta este unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri ale sărbătorilor de iarnă, practicat, în general, în ziua de Crăciun, deși în unele regiuni colindătorii pornesc încă din Ajun. Participanții poartă o stea confecționată din lemn sau carton, împodobită cu hârtie colorată, paiete sau icoane, simbolizând Steaua de la Betleem, cea care a vestit nașterea lui Iisus Hristos.

„Bună dimineața în Ajun” – colind scurt de sărbători

Un alt colind tradițional în Ajun de Crăciun este „Bună dimineața”, practicat în special în anumite zone din Transilvania și Moldova. Copiii sau grupurile mici de colindători pătrund în case și rostesc urări de sănătate, noroc și belșug, începând cu salutul „Bună dimineața” sau alte formulări locale. Spre deosebire de „Mersul cu Steaua”, acest colind este mai scurt și mai spontan, păstrând însă aceeași semnificație: vestește sărbătoarea de Crăciun și aduce bucurie gazdelor.

Cu ce se merge la colindat de Anul Nou 

Plugușorul este unul dintre cele mai vechi obiceiuri de Anul Nou, păstrat în special în mediul rural din Moldova, Muntenia și Transilvania. Grupuri de tineri sau bărbați merg din casă în casă, purtând un plug – real sau simbolic, confecționat din lemn și împodobit cu panglici colorate și clopoței.

Capra

Capra este un dans tradițional practicat de Anul Nou, executat de un tânăr mascat în chip de capră, purtând un cojoc pe dos, cu clopoței și decorațiuni colorate care scot sunete în timpul dansului. Capra, însoțită de alți participanți, umblă din casă în casă, simbolizând prosperitatea, belșugul și alungarea spiritelor rele.

Ursul

Ursul este o tradiție întâlnită în special în Bucovina, Maramureș și în anumite zone din Oltenia, cu un puternic caracter ritualic și simbolic. Colindătorii participă mai ales în seara de 31 decembrie și în primele zile ale Anului Nou. Dansul ursului este viguros și expresiv, cu mișcări ample, sărituri și rotiri, menite să sugereze energia și puterea animalului. Reprezentația este acompaniată de tobe și clopoței, iar costumele decorate cu panglici colorate amplifică impactul vizual și sonor.

Sorcova

Sorcova este un obicei practicat în prima zi a Anului Nou în întreaga țară, mai ales în mediul rural. Copiii și tinerii merg din casă în casă, rostind urări ritmate pentru sănătate, noroc și prosperitate. Aceștia folosesc un băţ împodobit cu flori artificiale sau hârtie colorată, pe care îl ating simbolic de gazde în ritmul urărilor, creând astfel o experiență festivă, vizuală și sonoră. Prin acest obicei, copiii interacționează cu comunitatea, transmit mesaje de sănătate și bunăstare și contribuie la conservarea culturii populare. La fel ca în cazul colindelor, gazdele îi răsplătesc cu dulciuri sau bani.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI