Obiceiuri, tradiții și superstiții de Halloween 2014: Ziua în care morții părăsesc mormintele

Tradiții, superstiții și obiceiuri de Halloween 2014, sărbătoarea de origine celtică, introdusă de imigranții irlandezi ai Statelor Unite ale Americii. Ziua de 31 octombrie este cunoscută, de câțiva ani buni și în România, ca fiind ziua de “Halloween” sau “Sărbătoarea tuturor sfinților”.

Celții credeau că în data de 31 octombrie spiritele intrau în comunicare cu cei vii și coborau pe pământ. Oamenii se deghizau în monștri și ieșeau pe străzi pentru a face mult zgomot și, astfel, ziceau ei, speriau spiritele rele.

Americanii fac cu ocazia Halloween-ului pregătiri mai mari decât de Crăciun sau Paște. Totodată, cu ocazia sărbătorii de Halloween, în America a apărut și s-a dezvoltat o adevărată industrie a accesoriilor macabre: măști, costume de vampiri, schelete, diavoli, fantome etc. dar și nelipsiții dovleci scobiți. Copiii se costumează și merg la colindat, din casă în casă, gazdele fiind obligate să îi primească și să le dea bomboane, altfel riscă să fie speriați de către participanți. Alți tineri, mai curajoși, merg în această noapte, a Halloween-ului, în cimitire și se distrează făcând ocultism și spiritism.

Alte popoare văd sărbătoarea de Halloween ca pe o sărbătoare păgână, o zi în care morții părăsesc mormintele.

Românii au împrumutat parțial această sărbătoare de Halloween, în sensul că nu respectă întocmai tradițiile originale. În preajma zilei de Halloween întâlnim și în România, prin magazine, obiectele specifice (măști, costumații, afișe, celebrii dovleci, etc ), însă puțini sunt cei care știu cu adevărat semnificația sărbătorii de Halloween. Pentru noi, ca popor, Halloween-ul este un prilej de joacă și carnaval, pe de o parte, iar pe de altă parte, un motiv de a organiza sau participa la o petrecere dedicată și de a se elibera de problemele cotidiene.

De câțiva ani însă, chiar și în State, sărbătoarea de Halloween și-a pierdut din specificul religios, chiar și din tradiții, iar superstițiile de Halloween au fost uitate și ele.

Printre superstițiile de Halloween care aveau cândva amploare se numără:

• Dacă o fată necăsătorită punea în noaptea de Halloween, sub pernă, o floare de rozmarin și un bănuț de argint își visa sortitul;
• Dacă se întâmpla ca, în noaptea de Halloween, să auzi pași sau zgomote în spate, nu trebuia să te întorci fiindcă se spunea că este un spirit venit de pe lumea cealaltă pentru a te lua cu el;
• În noaptea de Halloween se foloseau alune pentru vrăji, fiindcă diavolul era considerat culegător al acestor fructe;
• Dacă în noaptea de Halloween se întâmpla să-și zboare vreun liliac prin casă se spunea că în aceea casă sunt spirite rele;
• Celebra lumânare aprinsă în dovleac, din noaptea de Halloween,  avea menirea de a ține spiritele rele la distanță;
• Dacă în noaptea de Halloween vedeai un păianjen prin casă înseamna că spiritul unei persoane dragi te veghea;
• Se mai spune că în noaptea de Halloween dacă participai la o cină, era bine să vorbești în timpul mesei, astfel spiritele din apropiere erau încurajate să participe și ele la masă;
• Dacă băteau clopotele în noaptea de Halloween spiritele și fantomele s-ar fi speriat;
• Persoanele care erau născute în noaptea de Halloween aveau menirea de a vedea și de a comunica cu spiritele, etc.

Halloween-ul a devenit, în ultimii ani, o sărbătoare cunoscută în toată lumea pe care nu o celebrează doar americanii, ci și alte popoare, printre care și noi, românii. Totuși, această sărbătoare, de Halloween, a început să capete influențe diverse în funcție de cultură, cât și de dorința fiecăruia.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI