O plantă le aduce cultivatorilor din județul Alba venituri bune din Spania, Franţa sau Germania

Asociația producătorilor de lavandă Alba are până acum 22 de membri, care cultivă cu această plantă, la mare căutare mai ales pe piața externă, 12 hectare de teren din județ.

Așa cum se cunoaște, lavanda este cultivată de mii de ani pentru parfumul său deosebit, dar și pentru proprietățile  sale  calmante și antiseptice. Este un arbust cu o floare foarte frumoasă de diferite culori (albastru, mov, roz, alb), cu parfum mediteranean. Arbuștii de lavandă nu au nevoie de o atenție deosebită, așa încât fermierii trebuie doar să aibă grijă ca plantele să primească suficientă apă în perioadele secetoase.

Potrivit președintelui asociației albaiuliene, Radu Călin, cei 22 de membri cotizanți au reușit să achiziționeze un distilator, care îi ajută să obțină uleiul esențial de lavandă. Spre exemplu, de pe un hectar de teren cultivat cu lavandă s-a obținut, în acest an, de la culturile aflate în anul 2 de producție, aproape 40 de litri de ulei esențial. Din cel de-al treilea an, când plantația va fi în perioada de producție, producătorii albaiulieni vor depăși 60 de litri de ulei esențial la hectar, pentru că producția de floare la hectar ajunge la 2.000 kg. În cel de-al treilea an al culturilor de lavandă producția de floare se apropie de 3.000 kg la hectar.

*Cine are nevoie de lavandă

În ceea ce privește vânzarea lavandei, ea se poate livra în stare proaspătă, pentru a fi folosită la producerea uleiului, spre exemplu, sau după uscare în spații special amenajate. Lavanda are nevoie de mult spațiu pentru uscare, care trebuie să fie ferit de razele soarelui și de lumină. Sunt firme din România care au nevoie de lavandă pentru producerea de detergent sau săpunuri, iar una dintre ele se află chiar în județul nostru, la Oiejdea, ea utilizând lavanda în producția de săpun.

Dacă cererea de lavandă în țara noastră nu e deloc mare, în schimb curg ofertele din afară, din Spania, Franța sau Germania, unde lavanda e folosită în fabricarea parfumurilor, a detergenților și a săpunurilor. Lavanda românească se vinde ușor pe piața externă, pentru că prețul cerut este mic, iar mâna de lucru este ieftină.

*Lavanda, slab plătită în țară

Unele firme din țara noastră, care au mare nevoie de lavandă le oferă prețuri de mizerie producătorilor autohtoni, care, dacă ar fi să-și vândă producția în țară, nu și-ar acoperi nici măcar cheltuielile, ce să mai vorbim despre profit. Așa că producătorii albaiulieni se văd nevoiți să se orienteze spre piața externă.

Potrivit președintelui Asociației producătorilor de lavandă din județ, Radu Călin, e păcat că fabricile din țară nu apreciază produsele autohtone și producătorii locali de lavandă sunt obligați să-și valorifice producția în străinătate. Spre exemplu, o firmă care produce ceaiuri medicinale oferă pentru 1 kg de flori de lavandă uscate doar 6 lei, în timp ce din 1.000 kg de flori se obțin aproape 25 de litri de ulei de lavandă, iar prețul unui litru de ulei ajunge, pe piața din afara țării, la 100 de euro. Înainte de vânzarea uleiului se fac o serie de analize, iar dacă puritatea lui e ridicată, atunci crește și prețul uleiului. În efectuarea analizelor se are în vedere dacă lavanda a fost stropită, dacă s-au utilizat pesticide, fiind verificată totodată și aciditatea terenului cultivat cu lavandă.

În prezent, Asociația producătorilor de lavandă Alba are mare nevoie de un generator de abur, instalație necesară pentru îmbunătățirea timpului de distilare și pentru creșterea cantității de ulei de lavandă. Levănţica, numită și aurul mov, este sensibilă la excesul de apă, deci pretenţioasă la căldură, iubitoare de lumină solară directă, de soluri calde, pietroase şi calcaroase, însă bogate în macroelemente. În ţara noastră, datorită solurilor bogate în macro-microelemente şi minerale, levănţica s-a adaptat perfect, chiar şi la condiţiile meteo vitrege din timpul iernii.

Din punct de vedere al bolilor şi dăunătorilor, levănţica este o plantă minune, pentru că nu are dăunătorii care să-i producă probleme şi nici boli, dar în schimb este foarte sensibilă la excesul de apă, care îi poate provoca daune considerabile (putrezirea rădăcinilor). Fertilizarea culturii se face numai cu gunoi de grajd sub formă de mraniţă, direct la baza tufei.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI