O graniță pentru realitate: Primul set de reglementări privind inteligența artificială, adoptat de Parlamentul European

O graniță pentru realitate: Primul set de reglementări privind inteligența artificială, adoptat de Parlamentul European

Internetul a apărut în 1965, a fost o invenție care a acaparat și a ajutat la dezvoltarea civilizației noastre în enorm de multe moduri. De atunci până acum, în doar 59 de ani, tehnologia aceasta a avansat într-un ritm foarte rapid, ajungând astăzi să fie indispensabilă pentru oameni. De la smartphone-uri, gps, laptopuri sau tablete inteligente până la ceasuri, frigidere, televizoare sau ochelari cu virtual reality, aproape orice domeniu încearcă să implementeze o funcție “inteligentă” pentru produsele lor.

Omenirea, ca și colectiv, a decis că unul dintre rolurile ei este acela de a evolua, iar evoluția se face prin înaintarea tehnologiei. În zilele noastre, ne întâlnim tot mai des cu termenul de “inteligență artificială.” Această invenție poate să fie la fel de mare, dacă nu mai mare, decât apariția internetului.

În ultimii doi ani, aplicațiile de chatbot, unde un om interacționează cu un program de inteligență artificială creat special pentru a răspunde întrebărilor noastre, au devenit extrem de cunoscute. Conform exploadingtopics, cel mai cunosct chatbot, Chat GPT, creat de compania OpenAi, are aproximativ 180 de milioane de utilizatori. Pentru a înțelege mai bine cum funcționează acest aspect am povestit cu Ciprian Cucu, lector universitar la Universitatea “1 Decembrie” și care are un doctorat în statistică și cibernetică, “Aplicațiile de tipul ChatGPT eficientizează semnificativ căutarea informațiilor – poate căuta mult mai repede în mult mai multe surse și apoi poate sintetiza rezultatele pentru utilizatorul uman. În anumite domenii, cum ar fi programarea, aplicațiile IA pot oferi răspunsuri coerente și corecte în câteva secunde, acolo unde unui utilizator uman i-ar lua zeci de minute, dacă nu chiar ore.

Momentan, însă, aceste aplicații trebuie folosite cu grijă, pentru că modelele încă pot da erori semnificative sau chiar să inventeze informații care nu există – ceea ce se numește „halucinație” în limbaj de specialitate.”

Astfel, ne aflăm în fața unor întrebări foarte importante. Cât de tare o să ne ajute inteligența artificială, dar și cât de tare ar putea aceasta să ne afecteze.

Citește și: FOTO „Transapuseana”, șoseaua spectaculoasă din sudul Munților Apuseni, tot mai aproape de finalizare: Primul lot a fost recepționat

Ce este deepfake și de ce oamenii au căzut în această capcană

Deepfake este procesul prin care numim niște creații făcute de inteligența artificală, adică total inventate, nereale, care nu s-au petrecut în realitate. Pentru a înțelege mai bine fenomenul, acum câteva luni în România au apărut pe rețelele de socializare mai multe videoclipuri cu prezentatoare Andreea Esca și Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Națioanle a României, care făceau reclamă la o platformă de investiții, care oferea un “câștig garantat”. Descrierea videoclipurilor era sub forma „fiecare cetățean român are o șansă unică de a cumpăra 15 acțiuni ale companiei pentru doar 1.200 de lei […] Această investiție unică vă permite să primiți un venit pasiv stabil de 11.200 de lei pe lună”. Fața și vocea celor doi oameni prezentați anterior au fost folosite și modificate, prin intermediul inteligenței artificiale, astfel încât să ofere cât mai multă “autenticiate” schemei de înșelătorie. La o privire mai atentă, putem realiza că mimica feței, mișcarea buzelor, cât și tonalitatea vocii nu sunt naturale, însă cu toate acestea, mai mulți oameni au căzut pradă escrocilor și au pierdut sume importante de bani. “Într-un exemplu recent, mai multe pagini de Facebook au postat o imagine cu două femei pilot mamă și fiică, afirmând eronat că ar fi românce pentru a alimenta sentimentul naționalist.

În prezent, singura utilizare extinsă a deepfakes în România este pentru escrocherii online – reclame social media în care jurnaliști, politicieni sau alte personalități prezintă „oportunități de investiții”. Chiar și acestea sunt însă superficiale, ușor de detectat datorită mișcărilor nenaturale, a unor cuvinte folosite, accent și pronunție greșite,” a mai povestit profesorul din Alba Iulia.

Nu avem motive să nu credem că pe viitor nu se vor găsi sau nu se vor încerca și altfel de tentative de înșelăciune, mai ales că inteligența artificială se dezvoltă foarte rapid, iar pentru noi, să deosebim în mediul online, ceea ce este real, de ceea ce este creat într-un mod artificial, va fi din ce în ce mai greu.

Citește și: VIDEO Cum arată malul Ampoiului, după petrecerea de Anul Nou a srilankezilor, la Alba Iulia: ”Totul e lună bec, mai frumos ca înainte”

Artificial Intelligence act sau primul pas înspre “îmblânzirea inteligenței artificiale”

În luna martie a acestui an Parlamentul European a adoptat “Artificial Intelligence act”, care constă într-un set de reguli de securitate și sustenabilitate pentru acest domeniu. Cei doi raportori care s-au ocupat de aceste două reglementări au fost Dragoș Tudorache (Renew) din România și Brando Benifei (S&D) din Italia. Despre Artificial Intelligence Act, Dragoș Tudorache declara “Faptul că acum avem un plan despre cum să stabilim limitele corecte, păstrând totodată spațiu pentru inovație, este ceva ce va servi societății.”

Unul dintre cele mai importante lucruri de care se ocupă acest set de reguli este de a clasifica riscurile pe care le prezintă sistemele de AI. Cel mai mare nivel este “risc inaceptabil” iar cel mai mic “risc minim.” Prima categorie menționată face referire la aplicații care ar putea face identificare biometrică în timp real în spații publice sau aplicații de AI care funcționează în domenii de sănătate sau vechicule autonome.

Pratici interzise:

-Sistemele AI care folosesc tehnici subliminale, manipulatoare sau înșelătoare pentru a distorsiona comportamentul unei persoane sau al unui grup de persoane și pentru a împiedica luarea deciziilor informate, provocând daune semnificative;

-Sistemele AI care exploatează vulnerabilitățile care se datorează vârstei, dizabilitățiilor sau situațiilor sociale sau economice, provocând daune semnificative;

-Sisteme de recunoaștere biometrică care indică rasa, opiniile politice, apartenența la sindicate, convingerile religioase sau filozofice, viața sexuală sau orientarea sexuală (cu excepția etichetării sau filtrării legale în scopuri de aplicare a legii);

Citește și: Cum se fentează legea anti-păcănele: Metoda prin care cazinourile pot rămâne în orașele care au sub 15.000 locuitori

-Sistemele AI care evaluează sau clasifică indivizi sau grupuri pe baza comportamentului social sau a caracteristicilor personale, ducând la un tratament nefavorabil sau disproporționat în contexte nelegate sau nejustificate sau disproporționat față de comportamentul lor;

-Identificarea biometrică ‘în timp real’ la distanță în spații publice pentru aplicarea legii (cu excepția obiectivelor specifice necesare, cum ar fi căutarea victimelor răpirii, exploatării sexuale sau persoanelor dispărute, prevenirea unor amenințări substanțiale și iminente la adresa securității sau identificarea suspecților în infracțiuni grave);

-Sistemele AI care evaluează riscul ca indivizii să comită infracțiuni bazându-se exclusiv pe profilare sau trăsături și caracteristici ale personalității (cu excepția când susțin evaluări umane bazate pe fapte obiective, verificabile legate de o activitate criminală);

-Sistemele AI care creează sau extind baze de date de recunoaștere facială prin răzuirea nețintită de pe internet sau din înregistrările CCTV;

-Sistemele AI care crează emoții în locurile de muncă sau instituțiile de învățământ, cu excepția motivelor medicale sau de Securitate, conform documentației studiate.

Regulamentul impune și protejarea drepturilor fundamnetale și asigurarea că sistemele de AI nu subminează intimitatea sau nu discriminează utilizatorii. Pe lângă asta, actul cere și o transparență riguroasă pentru dezvoltatorii și operatorii de AI. Nerespectarea reglementărilor pot aduce amenzi de până la 30 de milioane de lei sau 6% din cifra de afacere a companiilor.

“Observăm că și autoritățile sunt preocupate de acest subiect – a se vedea și regulamentul European menționat anterior, care va impune marcarea conținuturilor generate cu IA. Sigur, întotdeauna vor exista entități cu interese negative, în special actori statali precum Rusia și China, care nu au motive să adere la regulamentele europene. Va exista cu siguranță un conflict între cei care înțeleg necesitatea de a avea transparență și de a proteja adevărul și cei care consideră că pot prospera în dauna altora prin manipulare,” a mai spus Ciprian Cucu în încheiere.

Citește și: Producătorii, obligați să repare produsele, inclusiv după expirarea garanției. Ce este ”dreptul la reparare”

În final, Artificial Intelligence act este un set de reguli și reglementări necesare aduse unei industrii într-o continuă creștere și dezvoltare. Este o primă delimitare adusă unui ocean nou de practici și informații, care dorește să asigure o bunăfuncționare a acestui domeniu într-o societate care se bucură constat, cu tot mai multă tehnologie.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI