Numărul accidentelor fatale a crescut dramatic în România. Costurile acestora depăşesc 1 miliard de euro pe an
Numărul accidentelor fatale pe străzile din România a ajuns la 1.913, în 2016, mai mult decât dublul mediei accidentelor mortale din UE-28, și anume 925, iar costurile acestora depăşesc 1 miliard de euro pe an, arată Radoslaw Czapski, senior Infrastructure and Transport Specialist în cadrul Băncii Mondiale, într-un articol publicat pe blogul instituției.
„Întrebaţi orice rezident al României dacă drumurile ţării sunt sigure şi răspunsul va fi probabil unul negativ. În anul 2016, numărul accidentelor mortale pe străzile din România a ajuns la 1.913 — mai mult decât dublul numărului de accidente mortale faţă de media ţărilor din UE-28, şi anume 925. Numărul mediu de accidente rutiere soldate cu morţi în România în ultimii şase ani s-a situat constant la un nivel de două ori mai mare decât media statelor UE-28, înregistrându-se în jur de 91 accidente mortale la un milion de locuitori, faţă de 51 în restul UE”, potrivit lui Radoslaw Czapski.
Potrivit acestuia, un aspect îngrijorător este acela că numărul accidentelor mortale din România este în continuă creştere — ajungând la 95 de morţi la un milion de locuitori în anul 2016. Iar la tragedia umană, se adaugă prejudiciul economic enorm. În conformitate cu Master Planul General de Transport, costurile accidentelor rutiere fatale din România sunt îngrijorător de mari — fiind estimate la cel puţin 1,2 miliarde de euro (5,4 miliarde lei) pe an.
Radoslaw Czapski susţine că numărul accidentelor mortale din ţară este foarte ridicat, în primul rând ca urmare a creşterii numărului autovehiculelor din trafic — ca rezultat al creşterii economice, a nerespectării limitelor de viteză de către conducătorii auto, a incapacităţii aparente de adaptare a vitezei la condiţiile de trafic şi sistemului infrastructurii rutiere care nu iartă eroarea umană.
„Unele dintre cele mai uzuale practici în reducerea numărului de accidente rutiere includ instalarea unor bariere pe mijlocul sau pe marginea străzilor, introducerea de linii de marcaje tactile pe mijlocul şi pe marginea străzilor pentru alertarea conducătorilor auto somnoroşi şi îmbunătăţirea delimitării curbei pentru reducerea accidentelor cu ieşire de pe carosabil. În ceea ce priveşte drumurile unde nu există bariere pe mijlocul sau pe marginea străzilor, viteza nu ar trebui să depăşească valoarea de 80 km/h. În intersecţiile din zonele cu viteze mari, se va instala un sens giratoriu pentru controlarea vitezei vehiculelor şi a forţei de impact frontal sau instalarea unor semne de circulaţie bine proiectate, pentru reducerea victimelor din accidente rutiere. Limita de viteză în intersecţiile nesemaforizate nu va depăşi valoarea de 50 km/h”, spune Radoslaw Czapski.
Sursa: capital.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Știri recente din categoria Actualitate
Cutremur cu magnitudinea 4,2 în România Un cutremur cu magnitudinea 4,2 s-a produs, miercuri, 22 octombrie 2025, în judeţul Vrancea. „În ziua de 22 octombrie 2025, la ora 10:23:27 (ora locală a României), s-a produs în ZONA SEISMICA VRANCEA, VRANCEA un cutremur mediu cu magnitudinea ml 4.2, la adâncimea de 90.0 km. Cutremurul s-a produs […]
România se află în pragul unei crize demografice: Tinerii și adulții cu experiență profesională aleg să emigreze în număr tot mai mare
România se află în pragul unei crize demografice: Tot mai mulți români pleacă, iar revenirea în țară scade drastic În ultimii doi ani, trendul de întoarcere a românilor din diaspora s-a inversat radical: numărul celor care aleg să emigreze definitiv a depășit constant pe cel al celor care se întorc acasă. În 2022, situația era […]
PENSII 2025 | Documentele necesare de oamenii care fac parte din grupa I de muncă. Cum să NU pierzi anii de vechime
Documentele necesare de oamenii care fac parte din grupa I de muncă. Cum să NU pierzi anii de vechime Pentru mulți români care au lucrat înainte de anii 2000 în industrie, construcții sau medii cu expunere la factori de risc, grupa I de muncă reprezintă o parte esențială a carierei profesionale. Această categorie de muncă, […]