„Nu toate muștele fac miere”, dar unele bacterii DA: Niște studenți au găsit o nouă „formulă” a mierii

Cercetătorul Albert Einstein, oferea o predicție sumbră, care are la bază albina, cea mai importantă ființă de pe glob, afirmând: „dacă albinele dispar de pe fața Pământului, omul mai are doar patru ani de existentă”. Cu toate astea însă, suntem într-o puternică criză a albinelor, care, din păcate, este tratată foarte superficial. La nivel mondial, populaţia de albine este într-un continuu declin, motiv pentru care mierea ar putea ajunge în curând să fie un produs de lux.

Pentru a combate această criză, o echipă de studenţi de la Technion Israel Institute of Technology a fost premiată pentru inventarea unei tehnici de obţinere a mierii cu ajutorul unor bacterii reprogramate în laborator, la un concurs organizat de prestigiosul Massachusetts Institute of Technology din SUA, potrivit israel21c.org, preluat de Mediafax.

Echipa de 12 studenţi a reuşit să reprogrameze bacterii Bacillus subtilis în laborator, astfel încât acestea să „înveţe” să producă miere.

Efortul studenţilor a fost răsplătit cu o medalie de aur la cea mai recentă ediţie a competiţiei iGEM (International Genetically Engineered Machine), care a avut loc în Boston, SUA, la începutul lunii noiembrie, şi la care au participat aproximativ 300 de echipe de cercetători de la universităţi din lumea întreagă.

Aceasta a fost a şasea medalie obţinută de o echipă de studenţi de la Technion la competiţia iGEM, de la debutul acesteia, în 2004. Competiţia este organizată de prestigiosul Massachusetts Institute of Technology şi le oferă studenţilor posibilitatea de a experimenta în biologia sintetică.

În afară de inovaţii ştiinţifice, o altă componentă importantă a competiţiei este crearea de noi afaceri. Astfel, echipa de la Technion şi-a creat deja propriul site şi are şi un nume pentru companie, BeeFree.

„Ideea noastră este de a crea în mod sustenabil miere BeeFree folosind bacterii, care vor procesa o soluţie similară nectarului folosind enzime secretate care imită mediul din stomacul albinei”, se arată pe acest site.

Echipa a colaborat cu două firme de tehnologie israeliene, Bio-castle, care fabrică un produs ce elimină în mod ecologic substanţele care contaminează apa – pe care l-au folosit pentru a colecta proteinele necesare obţinerii mierii sintetice -, şi Tsuf Globus, care comercializează „miere medicinală” din plante.

Anterior, o altă echipă de la Technion a pus la punct o tehnologie pe bază de bacterii prin care se pot detecta substanţele toxice din apă şi alimente. Iar o alta a conceput un dispozitiv de prevenire a alopeciei bazat pe activitatea bacteriilor din organism.

Banca agricola americană, Rabobank, a declarat că numărul coloniilor de albine care nu supraviețuiesc în SUA de la an la an s-a mărit de la 30% la 35%, după ce mult timp valoarea a stagnat la 10%. Procentul este de peste 20% în Europa și aproape la fel în Asia și America Latina.

Uniunea Europeană a decis la începutul anului 2018 să extindă interdicția ce vizează trei neonicotinoide, pesticide considerate extrem de periculoase pentru albine, la toate culturile în aer liber.

sursa: Mediafax

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI