Mutarea blocului A2 din Alba Iulia, o operațiune unică a ingineriei românești. Locatarii nu au fost evacuați în timpul translatării

Mutarea blocului A2 din Alba Iulia, o operațiune unică a ingineriei românești. Locatarii nu au fost evacuați în timpul translatării

În primăvara anului 1987, în Municipiul Alba Iulia a avut loc una dintre realizările excepționale ale ingineriei românești, mai exact translarea blocului A2. Inginerul Mircea Abrudean, cel care a condus echipa de ingineri în cadrul operațiunii, a adus mai multe amănunte în cadrul unei emisiuni la Radio Unirea FM.

Citește și: Fotografia unui ziarist al ziarului ”Unirea”, în care este surprinsă MUTAREA blocului A2 din Alba Iulia, locul 1 într-un top al celor mai spectaculoase imagini din istorie

Este mutarea blocului A2 din Alba Iulia o operațiune unică?

„Proiectul nu este unic, dar pentru cei care sunt colecționari de recorduri, într-adevăr este cea mai grea clădire care a fost translată în România.

Pe lângă rigoarea inginerească, data acestei operații a fost 27 mai 1987, la ora 8:35 s-a început operația de translare a blocului, durata translării a fost de cinci ore și 40 de minute, iar lungimea translării a fost de 33 de metri.

Într-adevăr, acestui record de cea mai grea construcție i se poate adăuga și recordul de a fi prima construcție care a fost translată pe bisectoare”, a explicat inginerul Mircea Abrudean.

Cum a luat naștere această operațiune inedită

„Pentru o bună cunoaștere a acestui fenomen și a acestei operații trebuie să vă spun că această operație a avut loc în urma unui brevet românesc de invenție, a domnului inginer Iordăchescu Eugeniu.

În vremea aceea, sigur, se punea problema, cu mare strictețe, să nu se apeleze la valută, să nu se apeleze la niciun ingredient adus din afara țării, dar pregătirile pentru o astfel de activitate sigur a durat două luni și aceasta cuprinde și formarea unei echipe de ingineri, maiștrii tehnicieni, care s-au polarizat și care au fost atrași de acest obiectiv care s-a încheiat cu bine”, a mai adăugat inginerul.

De ce s-a dorit translarea blocurilor

„Motivația acestei translări vine din faptul că de la Catedrala Reîntregirii sau Catedrala Încoronării, până la Dealul Mamut există o axă arhitecturală principală, ulterior construirea catedralei din Dealul Mamutului a dat posibilitatea ca între aceste două catedrale să se formeze așa numita esplanadă a catedralelor și toate evenimentele principale, din punct de vedere arhitectonic, au rol pe această axă”, a declarat Mircea Abrudean.

Oamenii au stat în apartamente pe perioada translării

Inginerul Mircea Abrudean a mai explicat faptul că locatarii nu au fost nevoiți să fie evacuați în timpul operațiunii „a fost necesară evacuarea doar a locatarilor de la parter, pentru că parterul a trebuit eliberat și să se facă legătura cu partea de subsol, dar blocul neavând subsol, în faza inițială noi în amplasament, ca să câștigăm pentru oameni un spațiu suplimentar, li s-au făcut și aceste anexe, aceste boxe, aceste pivnițe”.

Au fost blocurile A2 printre primele unde s-a abordat operațiunea translatării

„Nu întâmplător s-a ales orașul Alba Iulia, pentru că aici s-a format o echipă la nivelul județului, chiar la nivelul conducerii de partid din acea vreme a județului Alba, care a îmbrățișat, fără echivoc, realizarea acestei axe arhitecturale importante pe care apoi s-ar fi desfășurat apoi și celelalte construcții cum ar fi fântâna și cum ar fi Monumentul Marii Uniri”, a explicat inginerul Mircea Abrudean.

Care este greutatea corectă a blocurilor translatate

„Greutatea totală a acestui obiectiv care a fost translatat în două etape se ridică la 87.000 de tone, fiind cea mai grea clădire care a fost translatată pe teritoriul României”, a explicat inginerul.

Cât de pregătiți au fost inginerii în acea perioadă

Sigur că, în cadrul acelei pregătiri de două luni care a precedat acțiunea de translare propriu-zisă, formarea acestei echipe s-a făcut prin voluntariat, deci noi nu am obligat pe nimeni să vină să facă parte din această echipă, ci am considerat că cei care răspund acestei provocări, fiind o provocare la acea dată, o provocare tehnică de excepție și la care au participat în primul rând inginerul Radu Iulian, inginerul Costea.

Am avut meșteri de mare calibru, pe Păcurar Ilarie, au fost colegii noștri instalatori și nu se putea fără aportul direcțiunii generale a noastră”, a explicat Mircea Abrudean.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI