Municipiul Alba Iulia are una dintre cele mai frumoase steme din România. Județul Alba încă așteaptă

Municipiul Alba Iulia are una dintre cele mai frumose și elegante steme din România, este de părere Ileana Căzan, secretarul Comisiei Naţionale de Heraldică.

Afirmația a fost făcută în cadrul unei emisiuni TV despre heraldica teritorială românească și provocările cu care se confruntă specialiștii la care ajung în vederea aprobării propunerile de steme ale județelor, municipiilor, orașelor și comunelor din România.

În contextul în care secretarul Comisiei Naţionale de Heraldică relatează deficiențe majore în respectarea metodologiei întocmite de comisia de heraldică, vorbind despre o tendință a Consiliilor Locale “de a transforma stema în gazetă de perete”, exemplul stemei municipiului Alba Iulia oferit ca model de bună practică este cu atât mai semnificativ.

„Una dintre cele mai frumose steme este stema municipiului Alba Iulia. Este una dintre cele mai elegante steme”, a spus Ileana Căzan, secretarul Comisiei Naţionale de Heraldică.

STEMA MUNICIPIULUI ALBA IULIA – se compune dintr-un scut rotunjit cu marginile triunghiulare, scut tăiat în bandă și în bară, cu trei cartiere. În primul cartier, de azur, se află pasărea cruciată a Țării Românești, de aur, însoțită de soare în dreapta și de lună în stânga, tot de aur. În cartierul doi, în câmp roșu, este reprezentat capul de bour al Moldovei, de argint, însoțit în dreapta de o rază luminoasă și în stânga de semilună crai nou, tot de argint. Între coarnele bourului se află o stea de argint cu cinci raze. În vârful scutului, în câmp de aur, pe o terasă neagră din șapte dealuri, se află doi lei rampanți, afrontați, de culoare roșie, ținând între labe o spadă neagră. În șef, în câmp de hermină, se regăsește coroana de oțel a României, în culoare naturală. Scutul este surmontat de o acvilă cruciată ieșind.

Semnificațiile elementelor însumate: Coroana din șef, plasată pe hermină, este coroana României. Ea amintește atât de independența României, obținută în anul 1877, cât și de înfăptuirea Marii Uniri în anul 1918. Acvila cruciată, capul de bour și leii rampanți sunt simbolurile tradiționale pentru provinciile României, a căror unitate s-a desăvârșit în anul 1918. Acvila cruciată aflată pe coroana murală semnifică rangul de capitală a Principatelor Unite în timpul lui Mihai Viteazul și este semnul distinctiv adoptat pentru toate localitățile, foste capitale ale românilor, în decursul istoriei. Coroana murală cu șapte turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu reședință de județ.

De doi ani, noua stema județului Alba așteaptă aprobare de la Guvern

În 1993, Alba devenea primul județ din România care își schimba vechea stemă comunistă. Acea stema blazon, modificată și adoptată imediat după ce cadrul legal în domeniu a permis acest lucru, este în vigoare și astăzi, deși, încă din martie 2014, după îndelungi controverse politice, Consiliul Județean a adoptat un act administrativ privind revizuirea stemei.

Pentru a deveni oficială și legală o stemă are nevoie de recunoaștereaa unei hotărâri de guvern semnată de primul ministru şi publicată în Monitorul Oficial.

Cel mai probabil, dosarul cu noua stemă a județului nostru se află la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, care are în atrinuții pregătirea dosarului pentru hotărârea de guvern.

La nivel național, din 41 de judeţe, 36 au până în acest moment steme aprobate de Guvern.

STEMA JUDETULUI ALBA

Este formatã dintr-un scut cu baza curbatã, despicat.

În primul cartier, pe albastru are un legionar roman de argint, stând în picioare spre stânga, ţinând în mâna dreaptã o lance de argint, iar în stânga un scut negru, cu inscripţia V.R.R. (virtus romana rediviva).

Cartierul secund, tãiat, are în partea de sus, pe roşu, o poartã de cetate, arcuitã, de argint, cu douã turnuri crenelate, având în intrare stema Moldovei, iar în partea inferioarã, pe aur, are sigiliul lui Avram Iancu (un brad verde încadrat de inscripþia SIGILLU PRAEFECTUREI AURARIE GEMINE).

Viitoarea STEMĂ a JUDETULUI ALBA, adoptată de Consiliul Județean

Semnificaţia elementelor heraldice:

Coroana semnifică în primul rând, încoronarea la data de 15 octombri 1922 a Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria, ca suverani ai României Mari, în Catedrala încoronării din Alba lulia, construită pentru acest eveniment. Actul încoronării are semnificaţia de desăvârşire a Unirii de la 1 Decembrie 1918 şi de consfinţire a existenţei statului naţional unitar român.

Coroana de otel, făurită la dorinţa Regelui Caro! I, din oţelul unui tun capturat de ostaşii români la Plevna, reprezintă simbolul cuceririi independenţei de stat a României, premisă determinantă a Marii Uniri. Simbolic, coroana poate reprezenta şi momentul „încoronării”, la Alba lulia a lui Mihai Viteazul, domn al celor trei ţări româneşti, unite sub sceptrul său, în mai 1600. Extrapolând putem afirma că acest simbol, coroana, aminteşte şi faptul că la Alba lulia, capitala Principatului Autonom al Transilvaniei (1541 – 1699) erau „încoronaţi” principii ardeleni.

Legionarul roman, care apare şi pe vechea stemă a judeţului Alba din perioada interbelică, simbolizează procesul de romanizare, aportul coloniştilor romani la etnogeneza românească, rolul major jucat de capitala Daciei romane, Apuium, oraş în care Legiunea a Xlll-a Gemina şi-a avut reşedinţa timp de 165 de ani, dar şi de celelalte oraşe romane de pe teritoriul actual al judeţului Alba: Alburnus Maior (Roşia Montană), Ampelum (Zlatna), Salinae (Ocna Mureş), Brucla (Aiud), Alburnus Minor (Abrud), la naşterea poporului român şi a limbii române.

Bradul verde pe un oval auriu reprezintă Sigiliul lui Avram lancu, simbol al revoluţiei române de la 1848 – 1849 din Transilvania, un însemn al autorităţii prefectului general al oştirii române: Avram lancu. Este o mărturie a organizării militare şi administrative a Ardealului. Prin cele 15 legiuni, cea mai mare fiind Auraria Gemina, cu sediul la Cîmpeni, Avram lancu a realizat prima încercare revoluţionară de organizare administrativă a Transilvaniei. Bradul este la rândul său un simbol al munţilor, veşnic verde, drept, înfruntând furtunile, nedezlipit de munte, precum moţii şi strămoşii lor dacii.

(BP)

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI