Modificările aduse Codului muncii explicate pe înțelesul tuturor
Codul muncii a cunoscut mai multe modificări consistente odată cu intrarea în vigoare a OUG nr. 53/2017. Actul normativ are ca principal scop combaterea muncii nedeclarate, inclusiv pe durata existenţei contractului de muncă.
OUG nr. 53/2017 a fost publicată si a intrat în vigoare pe 7 august a.c., iar principalele modificări aduse Codului muncii vizează definirea muncii nedeclarate, întâlnită acum în fiecare dintre următoarele situaţii:
- primirea la muncă a unei persoane fără încheierea contractului individual de muncă în formă scrisă, în ziua anterioară începerii activităţii;
- primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii;
- primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat (de exemplu, situaţia în care angajatul este în concediu medical);
- primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parţial.
Potrivit noilor prevederi, angajatorul este obligat să păstreze la locul de muncă o copie a contractului de muncă pentru salariaţii care prestează activitate în acel loc (sediu social, punct de lucru etc). În caz contrar, acesta poate primi o amendă de 10.000 de lei.
Totodată, atunci când apar modificări contractuale, actele adiţionale trebuie încheiate acum înainte ca schimbările să aibă loc efectiv şi nu în termen de cel mult 20 de zile lucrătoare de la data apariţiei modificării, aşa cum era până la aparitia OUG nr. 53/2017. Spre exemplu, modificări ce impun încheierea unui act adiţional la contractul de muncă sunt cele ce ţin de funcţia ocupată, modificarea salariului de bază, modificarea duratei unui contract de muncă pe durata determinată, durata concediului de odihnă la care salariatul are dreptul, data de la care contractul urmează să îşi producă efectele etc.
O altă modificare importantă constă în faptul că angajatorul are obligaţia de a ţine la locul de muncă evidenţa orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidenţierea orei de începere şi a celei de sfârşit a programului de lucru, şi de a supune controlului inspectorilor de muncă această evidenţă, ori de câte ori se solicită acest lucru. Astfel, fiecare angajator va trebui să decidă, la nivel intern, în ce mod va organiza aceasta evidenţă, în funcţie de specificul activităţii sale, precum şi de resursele de care dispune (sisteme de acces pe bază de cartelă, registre interne în format fizic sau electronic etc).
Anterior modificărilor aduse Codului muncii pe 7 august, nu erau prevăzute detalii cu privire la ora de începere şi ora de sfârşit a programului şi nici nu se preciza în mod clar că această evidenţă trebuie păstrată la locul unde se desfăşoară în mod efectiv activitatea.
Potrivit noilor prevederi, munca „la negru“ nu mai este doar situaţia în care cineva munceşte fără forme legale, adică fără contract de muncă. Concret, munca nedeclarată apare în situaţiile în care fie nu se încheie un contract de muncă atunci când trebuie, fie documentul nu se transmite la timp în registrul general de evidenţă a salariaţilor (Revisal), fie se munceşte pe timpul suspendării contractului, fie mai mult decât scrie în contract.
Astfel, primul caz de muncă nedeclarată îl reprezintă primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, în formă scrisă, în ziua anterioară începerii activităţii. În acest caz angajatorul poate fi sancţionat cu o amendă de 20.000 de lei. Această sancţiune se aplică şi angajatorului care primeşte la muncă salariaţii aflaţi în perioada de suspendare a contractului individual de muncă.
Nu în ultimul rând, există şi o altă faptă ce constituie acum muncă nedeclarată, şi anume primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parţial. Totuşi, în acest caz, angajatorul riscă o amenda de 10.000 de lei. Pentru situaţiile prezentate mai sus, angajatorii pot plăti doar jumătate din minimul amenzilor, cu condiţia să le achite în maximum 48 de ore de la încheierea/comunicarea procesului-verbal de contravenţie. Cât despre lipsa evidenţei privind orele lucrate şi programul de lucru, amenda a rămas nemodificată, fiind cuprinsă între 1.500 şi 3.000 de lei.
În concluzie, angajatorii trebuie să acorde atenţie deosebită ori de câte ori doresc să încheie un nou contract de muncă, să aducă modificări unui contract de muncă existent sau să angajeze persoane cu timp parţial, deoarece programul de muncă stabilit în contract trebuie respectat în întregime.
Sursa: capital.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Cum va fi VREMEA în TRANSILVANIA până în 15 februarie 2026: Încălzire semnificativă în perioada următoare
Cum va fi VREMEA în TRANSILVANIA până în 15 februarie 2026 Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a publicat, luni, 2 februarie 2026, o estimare a evoluției valorilor termice și precipitațiilor, pe regiuni istorice ale României, în intervalul 2-15 februarie 2026. Estimarea este realizată folosind produsele numerice ale Centrului European pentru Prognoze pe Medie Durată (ECMWF […]
Calendar Evaluare Naţională 2026: Când vor susține elevii de la clasa a VIII-a examenele la română și matematică
Calendar Evaluare Naţională 2026: Când vor susține elevii de la clasa a VIII-a examenele la română și matematică Susţinerea examenului de Evaluare Naţională este probabil unul dintre cele mai importante momente din viaţa unui adolescent, acţiune care îi poate asigura un liceu de top şi un parcurs corespunzător în viaţă. În principiu se pot susţine […]
PENSII 2026 | Ministrul Muncii: Persoanele cu pensii mici vor primi bani în plus, în două tranșe. Ce valoare au sumele
Ministrul Muncii: Persoanele cu pensii mici vor primi bani în plus, în două tranșe. Ce valoare au sumele Ministrul Muncii, Florin Manole, a anunțat, luni, 2 februarie 2026, că una dintre propunerile PSD care urmează să fie prinse în bugetul pe anul 2026 este ca pensionarii cu venituri mici să primească ajutoare în două tranșe, […]