Modernizarea străzii Alcala de Henares din Alba Iulia, poticnită într-o dispută asupra modului de derulare a activităților de arheologie preventivă

Modernizarea străzii Alcala de Henares din Alba Iulia, poticnită într-o dispută asupra modului de derulare a activităților de arheologie preventivă

Credeați că numai lucrările la autostrăzi pot fi întârziate până la exasperare pe motive ce țin de conservarea cine știe cărui gândac (care nici măcar nu e acolo în habitat unic) sau a unor vestigii arheologice? Nuuuu, nici vorbă. Publicam recent două articole privind activitatea arheologilor Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia în situl arheologic de la Micia.

Totul a pornit de la constatarea (la sesizare, nu din vreun control din proprie inițiativă) de către Camera de Conturi Alba a unui contract de cercetare arheologică preventivă cu o sumă care nu acoperea cheltuielile muzeului, în condițiile în care CFR plătea peste 1 milion de euro asociatului muzeului. Bani mulți. Evident că este cel puțin suspect cum de a fost acceptat un asemenea contract. Și, desigur, lucrările la tronsonul Gurasada-Simeria al căii ferate sunt în mare întarziere.

Abia în ultimele ședințe ale Comisiei Naționale de Arheologie au fost aprobate rapoartele arheologice depuse de Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, astfel încât lucrările la calea ferată să poată fi făcute. Tot în aceleași ședințe ale Comisiei Naționale de Arheologie (lunile septembrie și octombrie 2023) se află și două respingeri ale solicitării de supraveghere arheologică pentru o investiție importantă din municipiul Alba Iulia și impunerea cercetării arheologice preventive.

Concret, Primăria Municipiului Alba Iulia face de câțiva ani demersuri pentru modernizarea străzii Alcala de Henares, o arteră paralelă aproape cu Calea Moților spre Micești, a cărei modernizare ar contribui la descongestionarea traficului în zona Stadion și nu numai. Foarte normal, înainte de a trece la asfaltare, strada a fost dotată cu rețelele de apă, canalizare, gaze naturale, energie electrică, toate puse sub sol. Toate aceste lucrări au fost derulate sub supraveghere arheologică, asta însemnând că un arheolog stă pe șantier supraveghind săpătura și dacă se găsesc vestigii, atunci lucrările se opresc pentru cercetare și salvare. Mai există o metodă de a face arheologie preventivă și anume cercetarea preventivă. Asta înseamnă că nu se mișcă nimic pe suprafața de cercetat arheologic.

Nimic în sensul realizării investiției propuse, până când nu este terminată cercetarea arheologică preventivă și raportul arheologic aprobat de CNA. Care este diferența dintre cele două? Păi, o dată cea referitoare la timpul de derulare a unei investiții și apoi, una foarte interesantă, diferența de preț! Adică cercetarea arheologică preventivă este mult mai scumpă față de supravegherea arheologică. De plătit, plătește firma care a câștigat executarea investiției și care este cea care contractează lucrările de arheologie preventive, în speța noastră Florea Grup. Firma cu care Florea Grup a încheiat contractul de arheologie preventivă este SC Impact Trilogistic, din Ighiu, dar cererea către CNA pentru aprobarea supravegherii arheologice a fost depusă de Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia.

De suferit, suferă și cetățenii care ar beneficia de lucrare mai repede. Mai suferă și beneficiarul final, în cazul nostru Primăria Alba Iulia, care, în speța modernizării străzii Alcala de Henares, a obținut 5 milioane de lei, bani din bugetul de stat, pentru a completa alocarea de la bugetul local. De ce zic că ar putea suferi primăria și apoi cetățenii? Pur și simplu pentru că guvernul Ciolacu et co a dat ucaz că se sistează toate investițiile care nu au finanțare europeană și că sumele alocate se întorc la bugetul de stat. De fapt nu acolo, ci la fondul de rezervă la dispoziția prim-ministrului. Că, no, de acolo trebuie suportată risipa care a creat o gaură de peste 35 de miliarde de lei. Iar întârzierile astea arheologice pun finanțarea investiției în pericol.

Eh, dar arheologilor, membri în CNA, nu le pasă de durerile astea bugetare ale investitorilor! Vor susține sus și tare că numai și numai știința și grija pentru patrimoniu stau la baza respingerii de două ori a cererii de supraveghere arheologică și impunerea cercetării arheologice pentru investiția în modernizarea străzii Alcala de Henares! Cât pe ce să credem asta dacă nu am avea memoria lungă și precisă! Aceeași CNA a aprobat în repetate rânduri ca lucrările de execuție a proiectelor de mobilitate, care străbat arterele din centrul municipiului Alba Iulia (Orașul antic Apulum), ba chiar Partoșul cel plin de vestigii, să fie executate sub SUPRAVEGHERE arheologică, nu cu cercetare arheologică preventivă. Autorizațiile astea de supraveghere arheologică preventivă au fost emise de Ministerul Culturii acum un an, în luna noiembrie 2022. Ce i-o fi apucat acum cu strada Alcala de Henares?

Cert este că acum se joacă ultima carte: Direcția Județeană pentru Cultură a înaintat o contestație a acestor rezoluții către Ministerul Culturii. „Până în prezent pentru situl arheologic «Așezarea neolitică din Alba Iulia Lumea Nouă» au fost solicitate și Ministerul Culturii – Direcția Patrimoniu Cultural a emis o serie de de autorizații de supraveghere arheologică pentru lucrări de infrastructură la strada Alcala de Henares, situate în situl arheologic sus-menționat. (…) Este de neconceput și de neînțeles atitudinea și decizia CNA de a refuza eliberarea unei autorizații de supraveghere arheologică pentru același perimetru, respectiv strada Alcala de Henares.

Nu în ultimul rând și foarte important vă supunem atenției faptul că Ministerul Culturii – Direcția Patrimoniu Cultural, cu rezoluția favorabilă a CNA, a eliberat mai multe autorizații de supraveghere arheologică pentru un obiectiv similar, dar mult mai important, respectiv «Reabilitare rețea majoră de transport în comun în municipiul Alba Iulia». (…) Analizând speța susmenționată, care a fost autorizată și se află în prezent în derulare, nu înțelegem și considerăm un abuz faptul că în situația Alcala de Henares, similar, se respinge cererea și eliberarea autorizației de supraveghere arheologică. (…) Ne întrebăm de ce în situații similare Ministerul Culturii – Direcția Patrimoniu Cultural a eliberat autorizații de supraveghere arheologică, iar în cazul str. Alcala de Henares din municipiul Alba Iulia refuză și solicită obligativitatea unei cercetări arheologice preventive”, se arată în contestația Direcției Județene de Cultură Alba. Va să zică, oameni care lucrează zilnic cu astfel de documente, cu astfel de spețe, nu înțeleg deciziile CNA! Atunci ce ne rămâne? Probabil că ar trebui să ne ghidăm după un principiu de investigație făcut celebru în docu-drama „Toți oamenii președintelui”, anume „follow the money”, pe românește: urmărește banii!

Anca DINICĂ

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI