Interviu cu dl.Vasile LOMBREA, primarul comunei Sălciua

    Am revenit pe Valea Arieşului, în  frumoasa comună Sălciua, după ce în urmă cu  circa doi ani am realizat un amplu interviu cu domnul primar Vasile Lombrea, abordând în cadrul acestuia în mare cam toate problemele economico-sociale, educative şi turistice ale localităţii. Atunci, deoarece multe dintre proiectele edilitare ale localităţii erau în fază de studii de fezabilitate sau proiecte înaintate spre aprobare, i-am promis d-lui primar că o să revenim peste ceva vreme pentru a consemna modul în care acestea au fost finalizate, precum şi impactul pe care îl  vor avea cu privire la creşterea standardului de viaţă al sălciuanilor. La acea vreme, pe listele de investiţii cu termene de finalizare până în anul 2012 se aflau un număr de circa 30 de proiecte cu finanţare atât din fonduri europene, cât şi de la guvern sau de la bugetul local. Chiar în acea perioadă se constituise şi Grupul de Acţiune „Munţii Metaliferi, Trascău şi Muntele Mare”, cu sediul în comuna Sălciua, al cărui preşedinte de onoare a fost ales dl. primar Vasile Lombrea. Grupul a fost creat cu scopul de iniţiere a unor proiecte de dezvoltare durabilă, a infrastructurii, turismului, conservarea patrimoniului cultural şi etnografic în zona Munţilor Apuseni. În acest sens,  grupul a preluat,  începând de la 1 martie 2011, şi administrarea sitului „Natura 2000 Trascău”.
– Aşadar, domnule primar, cum s-au derulat  de atunci importantele proiecte economice iniţiate şi depuse de către Primăria şi Consiliul local şi care sunt în cele din urmă cele finalizate, cu un impact major pentru cetăţenii localităţii?
– Aş începe prin a spune din nou faptul că după ce prima mea preocupare de la venirea în fruntea administraţiei locale (din anul 2004) a fost reabilitarea şi modernizarea  drumurilor comunale şi săteşti prin proiecte Sapard (peste 20 de kilometri, cu o valoare de peste 60 de miliarde de lei vechi), activitate care a durat circa doi ani, până prin anul 2006, am făcut, după cum ştiţi un nou pas important  prin construcţia noului sediu al primăriei, investiţie în valoare  de peste 15 miliarde de lei, care, aşa după cum puteţi vedea este  o construcţie modernă, care asigură desfăşurarea în cele mai bune condiţii a activităţii primăriei şi Consiliului Local, dar deopotrivă şi primirii cetăţenilor comunei şi rezolvării problemelor acestora.

În incinta primăriei mai funcţionează şi Oficiul poştal şi o agenţie CEC care deserveşte atât cetăţenii comunei cât şi pe cei din comunele Ocoliş şi Poşaga. Pentru această importantă investiţie am reuşit să obţinem  finanţare  din Fondul de rezervă al Guvernului României, unele fonduri de la Consiliul Judeţean Alba, şi am mai alocat şi noi ceva fonduri de la bugetul local.  Nu ne-am mulţumit doar cu atât şi am accesat  şi două proiecte Phare, unul prin care am amenajat un birou pentru situaţii de urgenţă, am achiziţionat un buldoexcavator, ATV şi echipamente pentru stingerea incendiilor, iar printr-un alt proiect am dotat primăria cu echipamente IT. Revenind la ceea ce m-aţi întrebat, pot să vă spun că de atunci am mai reuşit să ducem la bun sfârşit încă câteva dintre cele mai importante proiecte edilitare locale. Astfel, am reuşit să modernizăm  Căminul cultural, o investiţie de peste 7,5 miliarde de lei realizată printr-un proiect finanţat din bugetul local şi bugetul Consiliului Judeţean Alba. Tot aici se află în faza de construcţie sediul Centrului de informare turistică, o construcţie realizată până în prezent în proporţie de 80%, proiect finanţat prin Măsura 313, din cadrul A.P.D.R.P., a cărui valoare  este de 4 miliarde de lei. În prezent, pregătim documentaţia pentru achiziţionarea de dotări necesare acestui centru (echipamente IT, broşuri, hărţi), echipamente necesare promovării turismului. Un alt proiect în valoare de 32 de miliarde de lei care este depus la A.P.D.R.P., priveşte modernizarea drumurilor agricole din localitate şi a obţinut 48 de puncte din cele 50 posibile. Drumul care va face legătura între satele Sălciua de Sus-Rovine-Sălciua de Jos-DN 75- Gligăneşti şi va deservi agricultorii, care vor putea traversa comuna fără a mai trece peste drumul naţional. Un alt proiect depus la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului este cel privind construcţia unei noi reţele de alimentare cu apă în satele Sălciua de Jos-Sălciua de Sus, un proiect în valoare de 25 de miliarde de lei şi care a fost deja aprobat (20 kilometri reţea, la care se adaugă 5 kilometri reţea de aducţiune, un rezervor de 300 mc şi un puţ de captare de 10 mc, dar şi o staţie de tratare a apei). Avem de asemenea un proiect care este deja aprobat şi pentru care aşteptăm finanţarea pentru construcţia unei reţele de canalizare şi a staţiei de epurare sat Sălciua de Sus-Sălciua de Jos (27 kilometri reţea canalizare), proiect finanţat de Ministerul Mediului, în valoare de 65 de miliarde de lei. Continuă de asemenea proiectele pentru modernizarea infrastructurii, în prezent aflându-se în faza de licitaţie lucrările de modernizare a drumului care face legătura între satul Sălciua de Jos şi satul Sub Piatră, un drum în lungime de 5 kilometri care va fi asfaltat, proiect în valoare de 25  de miliarde de lei. Tot aici se lucrează la reabilitarea şi consolidarea podului peste râul Arieş pe ruta DJ 750B, o investiţie de 10 miliarde de lei, finanţată de Consiliul Judeţean Alba. În ceea ce priveşte atragerea unor fonduri financiare pentru dezvoltarea localităţii, nu vreau să sune ca o laudă personală, deoarece nu mă caracterizeză acest lucru, dar în cei şapte ani de când sunt în fruntea Primăriei Sălciua am reuşit, împreună cu colegii din administraţia locală, să atragem fonduri financiare în valoare totală de peste 400 de miliarde de lei vechi, din care  fonduri europene în valoare de peste 150 de miliarde de lei vechi (aproape 4 milioane de euro) printr-un număr de 12 proiecte realizate, iar 250 de miliarde de lei fonduri guvernamentale, de la CJ Alba şi prin bugetul propriu. Aşadar, 2012, aşa după cum v-aţi putut da seama şi dumneavoastră prin enumerarea doar a importantelor proiecte ce vor fi demarate şi finalizate, mai mult ca sigur va reprezenta anul decisiv al modernizării  infrastructurii edilitare a comunei noastre.
– Am  înţeles că aţi reuşit să faceţi investiţii importante şi în ceea ce priveşte instituţiile de cultură locale. Şi dacă tot suntem la acest capitol, care mai este viaţa culturală desfăşurată la nivelul comunei?
-Desigur, şi acest domeniu important al vieţii spirituale al sălciuanilor l-am avut permanent în atenţie. Astfel, prin preocuparea primăriei şi a Consiliului local am reuşit reconstrucţia căminului cultural şi am construit în centrul comunei o casă după modelul anilor 1900, o casă acoperită cu paie, care astăzi găzduieşte Muzeul Etnografic “Valer Butura”. În ceea ce priveşte viaţa culturală a sălciuanilor în zilele noastre pot să vă spun că este una destul de bogată. Dispunem, aşa după cum v-am precizat, de un cămin cultural modernizat, cu aproximativ 500 de locuri, dotat cu tot ceea ce este necesar pentru organizarea de spectacole, nunţi, botezuri, zile onomastice etc. Avem formaţii artistice la nivelul şcolilor, care anual participă la numeroase festivaluri şi manifestări culturale din judeţ şi chiar din ţară.  Astfel, am obţinut locul I la faza zonală a concursului judeţean „Cultură pentru cultură” – ediţia 2011 şi locul IV la faza judeţeană cu Ansamblul Căminului Cultural Sălciua. După cum aţi putut vedea, am reuşit şi noi să realizăm un muzeu etnografic la nivelul localităţii, cu peste 350 de piese tradiţionale moţeşti, donate cu mare bucurie de locuitorii comunei, drept pentru care ţin şi de această dată să le mulţumesc tuturor. În acelaşi timp ţin să-i  mulţumesc personal preşedintelui CJ Alba Ion Dumitrel pentru sprijinul pe care ni l-a acordat personal domnia sa în relizarea acestui important edificiu cultural păstrător de vechi tradiţii, dar şi unor angajaţi ai instituţiei pe care o conduce care ne-au sprijinit direct în demersul nostru.
– Ce investiţii aţi reuşit să faceţi la nivelul şcolilor de pe raza comunei?
– Începând cu anul 2007, au fost realizate lucrări de reparaţii la fiecare şcoală. La şcoala cu clasele V-VIII din centrul comunei au fost executate lucrări de înlocuire a uşilor, geamurilor şi şarpantei. Au fost construite inclusiv grupuri sanitare moderne şi a fost montată o centrală termică nouă, pe lemne. Valoarea totală a lucrărilor s-a ridicat la 3,5 miliarde de lei. De asemenea, tot aici au fost executate lucrări de asfaltare a terenului de sport, precum şi curtea şcolii. Printr-un proiect european am reuşit să realizăm un Telecentru dotat cu două calculatoare cu acces la internet, imprimantă şi telefonie fixă, în valoare de 450 de milioane de lei. Tot la acest capitol aş dori să amintesc faptul că anul trecut am reuşit să construim şi să dăm în folosinţă la nivelul comunei un teren de fotbal sintetic cu instalaţie de nocturnă şi tribună cu 250 de locuri, dotat cu vestiare şi tot ceea ce este necesar pentru practicarea sportului rege. Acesta este folosit atât de către echipa de fotbal a localităţii, care este înscrisă  şi joacă în campionatul de fotbal al zonei Munţilor Apuseni, cât şi de către elevii şcolii generale în cadrul orelor de sport sau alte competiţii sportive. De altfel au şi început să apară  rezultatele în domeniu, anul trecut reuşind să obţinem locul I la faza zonală cu echipa de copii şi locul IV cu echipa de seniori.
– La nivelul comunei aveţi mulţi cetăţeni care se ocupă cu agricultura şi creşterea animalelor. Pe aceştia cum reuşiţi să-i ajutaţi?
– Primăria şi Consiliul Local au sprijinit în permanenţă atât agricultorii cât şi pe cei ce se ocupă cu creşterea animalelor. Suprafaţa total agricolă la nivelul comunei este de 4.069 de hectare. Anual se cultivă doar cam jumătate din această suprafaţă deoarece culturile agricole sunt  frecvent distruse de către turmele de mistreţi ce vieţuiesc prin zonă. Cel mai mult se cultivă porumbul, orzul şi cartoful, dar hectare bune sunt cultivate şi cu lucernă şi trifoi pentru hrana animalelor. În ce priveşte efectivele de animale  acestea au crescut în ultimii ani, iar locuitorii comunei au depus peste 70 de proiecte pe Măsura 141 şi 5 proiecte pe Măsura 121 privind fermele mici, de subzistenţă. Aceste măsuri vin în sprijinul fermierilor deoarece beneficiază de subvenţii importante atât europene cât şi guvernamentale. Pot să spun că i-am ajutat mult şi prin deschiderea, în premieră, a  târgului comunal cu licitaţie, ce se organizează de câteva ori pe an, şi unde proprietarii de animale au reuşit deja să obţină preţuri mult mai bune pentru animalele pe care le-au avut de vânzare. Plus că în acest fel s-a reuşit în bună măsură eliminarea negustorilor clandestini. Totodată, de la intrarea în acest an am început şi activitatea de preluare şi colectare a laptelui de la micii fermieri din localitate.
– Care este situaţia pădurilor în comuna Sălciua?
– Comun noastră deţine peste 1600 de hectare de pădure comunală şi 150 de hectare de păşune comunală. În anul 2006 au fost preluate 400  de hectare de pădure şi 150 de hectare de păşune comunală de pe raza comunei Poşaga.  În anul 2009 am reuşit să constituim Ocolul silvic „Muntele Mare”, care are în administrare circa 9000 de hectare de pădure. Pe lângă pădurile comunei Sălciua, acesta mai are în administrare pădurile comunelor Ocoliş şi Poşaga, precum şi ale celor 12 composesorate şi domenii bisericeşti de pe raza celor trei comune. De asemenea, am obţinut, prin Asociaţia deţinătorilor de păduri şi păşuni „Muntele Mare”, fondul de vânătoare de la Ocolul de stat Baia de Arieş, în suprafaţa de 16.000 de hectare. Am  mai constituit, împreună cu 20 de vânători din Sălciua, Baia de Arieş şi Poşaga, o asociaţie de vânătoare şi am preluat şi gestiunea fondului de vânătoare Vidolm, pe o perioadă de 10 ani.
– În domeniul sănătăţii populaţiei cum staţi? S-au făcut ceva investiţii în acest sens?
– În primul rând pot să vă spun că la ora actuală dispunem de un Dispensar modern, care a fost reabilitat şi modernizat, atât cel uman cât şi cel veterinar. Aici funcţionează şi două farmacii, care deservesc şi cetăţenii din Ocoliş şi Poşaga, precum şi cabinetul stomatologic. Reabilitarea acestei clădiri  a costat bugetul local peste 1,8 miliarde de lei. La Dispensarul uman există în permanenţă un medic de familie şi o asistentă. Totodată, Cabinetul veterinar asigură serviciile  necesare pentru crescătorii de animale.
– Deoarece este o zonă deosebit de pitorească, cu multe peşteri şi monumente ale naturii, turismul reprezintă de asemenea o posibilitate de câştig pentru locuitorii comunei şi ai zonei. Ce proiecte turistice au fost demarate?
– Sunt mai multe. Astfel, prin redeschiderea drumului Sălciua de Sus- Valea Largă-Ponor, în prezent fiind deja asfaltată o porţiune de aproape un kilometru cu sprijin financiar din partea Consiliului Judeţean Alba, este o zonă deosebit de pitorească care atrage foarte mulţi turişti. Avem în vedere reamenajarea şi modernizarea unor trasee turistice pentru vizitarea unor peşteri, precum Huda lui Papară, Poarta Zmeilor, Cheile Dâldinei, la nivelul zonei fiind constituit deja Grupul de Acţiune Locală. Până în prezent comuna noastră are licenţiate 5 pensiuni, iar alte câteva urmează să fie clasate şi licenţiate anul acesta. De remarcat faptul că Pensiunea „Sub Piatră” a câştigat în anul 2011 concursul gastronomic “Margareta de Aur”.
– Dumneavoastră credeţi în şansa de viitor a mineritului în zona Munţilor Apuseni? Ar ajuta acesta şi comuna Sălciua?
– Şomajul în acestă zonă este destul de ridicat în prezent, iar în unele localităţi nici nu prea există altă alternativă. Noi, sălciuanii încă avem mult noroc că avem agricultură şi posibilităţi mai mari de creştere a animalelor. Cu toate acestea înregistrăm în prezent  un şomaj local de circa 10 la sută, iar mulţi şi dintre tinerii comunei noastre au luat calea străinătăţii pentru a câştiga un ban şi a-şi întreţine astfel familiile. În ceea ce priveşte revigorarea mineritului în zonă susţin orice viitor proiect minier care ar fi benefic economiei locale şi naţionale şi care ar crea locuri de muncă. Am aderat de curând la Grupul de Susţinere a Proiectului Minier de la Roşia Montană. Cred că este un proiect minier modern şi care ar rezolva multe cazuri sociale pentru zona noastră. Foarte mulţi dintre locuitorii comunei Sălciua mănâncă astăzi o pensie din minerit, oameni care au lucrat la minele de aur de la Baia de Arieş şi Roşia Montană. Chiar m-aş bucura că un investitor să redeschidă şi mina de la Baia de Arieş, ar fi o mare gură de oxigen şi pentru  mulţi oameni din comuna noastră. Poate astfel mulţi dintre tinerii comunei plecaţi în străinătate s-ar întoarce astfel acasă şi ar munci în minerit, şi ar fi astfel mai aproape de familiile lor.

Alexandra MATEŞ
Tinu MATEŞ

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI