Mircea Hava: Călin Potor, promisiunile şi albaiulienii

Casa de filme usele îşi prezintă zilele acestea producţiile atent muncite şi migălos finisate de “marii vizionari” şi regizorii de conjunctură ai alianţei de stânga-dreapta, faţă-spate, sus-jos. În viaţa reală, care întotdeauna bate filmul, e nevoie însă de ceva mai mult decât regie, actorie şi scenariu. Mai ales dacă acestea sunt scrise prost şi jucate lamentabil. Iar cel mai bun exemplu este “vedeta” trimisă să re-re-re-candideze la Alba Iulia, dottore Călin “Potorin” Potor.
Oricine şi-a luat un răgaz din timpul preţios, a putut parcurge listele cu promisiuni ale domnului doctor şi a rămas instant impresionat-siderat: clădirile se lasă anvelopate, taxele se cer tăiate, spitalele trebuie dotate, pensionarii vor trebui să-şi schimbe cardurile cu unele mai performante ca să le-ncapă noile pensii uriaşe, tot ce mişcă sau e inert se poate îmbunătăţi, revigora, reabilita etc. Totul “se va”: face, drege, rezolva. Totul la viitor. Un viitor roşu aprins cu accente de galben palid pe care doctorul şi ai lui îl pregătesc, cum altfel, românilor. De fapt şi-l pregătesc lor, o ţară “la pachet”, de care să dispună când şi cum vor. Un film pe care toată lumea l-a mai văzut. Şi sunt foarte puţini cei cărora le-a şi plăcut, de obicei chiar actorii înşişi. De aceea devine greu de înţeles şi explicat, cum şi mai ales când se pot rezolva toate promisiunile astea. Ca un singur exemplu: domnul Potor anunţă izolarea termică a tuturor locuinţelor din toate localităţile. Nimic mai fals. Doar locuinţele colective, prioritar cele vechi, se pot anvelopa şi ne îndoim că acestea se pot regăsi în toate localităţile.
Rolul repartizat doctorului în noul film de campanie de o lună e acum un pic diferit. Avem de data asta în faţă un om răbdător şi pacifist, pentru că rolul de pitbull de la localele din iunie l-a depăşit complet, deşi alura l-ar fi recomandat. Ne vine greu să credem pentru că încă ne-au rămas în mintele strigătele de luptă ale domnului Potor din campania electorală precedentă. Dorinţa de a anihila, călcările în picioare, umilirea profesională, brutalitatea şi acuzaţiile erau atunci virtute pentru deputatul devenit între timp “client al bunului simţ”. Bunicii noştri aveau o vorbă pentru asta: “dracul se simte cel mai bine la mănăstire” sau “lupul îşi schimbă părul…”. Doar că nu freza face dintr-un veşnic candidat un deputat ales, pe care oamenii să se poată baza. Iar albaiulienii au înţeles asta încă din iunie.
E inutil să opui caracterul tânăr şi forţa de muncă ale lui Dorin Nistor unui om care a păgubit şi părăsit fiecare instituţie prin care a trecut. Poate ar trebui să privească cu adevărat spre sectorul privat, despre care vorbeşte fără habar. Unde performanţa tinerilor este evidentă. (vezi companiile din judeţul nostru). Când s-a întâlnit în mandatul său cu aceştia măcar să le asculte problemele, că de rezolvat nu a aşteptat nimeni de la el să le rezolve?
Ce a făcut Potor, concret, pentru albaiulieni? În 4 ani de mandat ca deputat a reuşit să piardă timpul şi să irosească banii exact degeaba. Singura realizare notabilă e una de… volum şi apetit. Însă şi asta strict personală. Pe măsură ce zilele de mandat se scurgeau, fotoliul de deputat era tot mai mic, o evoluţie firească, invers proporţională cu greutatea demnitarului, strict fizică, din păcate.
Pentru asta credem cu tărie că, pe 9 decembrie, când va rula genericul de final al filmului, dottore Potor va apărea cel mult la “în alte roluri” şi va găsi urma de demnitate să se retragă onorabil, pentru că e din cu totul alt film iar albaiulienii nu mai gustă de foarte mult timp sf-ul electoral.

Mircea HAVA

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI