Actualitate

Ministrul Sănătăţii, despre propunerea de a obliga medicii să rămână în ţară după studii: ,,Un sistem care încearcă să recupereze ceea ce s-a pierdut în zeci de ani, din păcate”

Ioana Oprean

Publicat

în

Ministrul Sănătăţii, despre propunerea de a obliga medicii să rămână în ţară după studii: ,,Un sistem care încearcă să recupereze ceea ce s-a pierdut în zeci de ani, din păcate”

Orice problemă din sistemul de Sănătate din România se poate transforma într-o chestiune de viaţă şi de moarte. În fiecare zi, în orice spital. Pentru că boala e grea, dar neputinţa medicilor, a sistemului, e cea care ne lasă parcă şi fără orice speranţă.

Invitat în platoul Observator, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a vorbit despre starea actuală a sistemului medical, despre plecarea medicilor din țară și despre reformele promise pentru a reduce inegalitățile dintre spitale.

Întrebat cum ar caracteriza, în acest moment, sistemul sanitar din România, ministrul a oferit o evaluare care pune accent pe schimbare și pe procesul de reformă aflat în desfășurare.

Citește și: Medicii formați pe bani publici ar putea fi obligați să lucreze câțiva ani în România. Bolojan: ,,Au o obligaţie faţă de ţară”

„Un sistem care nu are garda jos şi care este în transformare. Un sistem care încearcă să recupereze ceea ce s-a pierdut în zeci de ani, din păcate”, a declarat Alexandru Rogobete, ministrul Sănătăţii.

Disputa privind obligativitatea medicilor de a rămâne în ţară

Declarațiile recente din spațiul public privind situația medicilor și managementul spitalelor au stârnit controverse. Rugat să comenteze pozițiile exprimate de Ilie Bolojan, care susţine că medicii formaţi în sistemul public de învăţământ al României, ar trebui să profeseze timp de câţiva ani doar în ţară, ministrul a subliniat cadrul european care reglementează profesia medicală și libertatea de mișcare a specialiștilor.

„Eu nu o să-i contrazic nici pe domnul primar şi nici pe domnul premier, spun doar că meseria de medic este reglementată la nivelul Uniunii Europene, există multe directive care reglementează profesia de medic şi printre multele direcţii pe care le prevede acest regulament evidenţiez doar unul. Şi anume, că meseria de medic beneficiază de mobilitate”, spune Rogobete.

Una dintre cele mai sensibile teme rămâne exodul cadrelor medicale. De ce aleg medicii să plece și ce soluții există pentru a-i păstra în sistem? Alexandru Rogobete susține că problema nu poate fi rezolvată prin constrângeri, ci prin investiții și condiții mai bune de muncă.

„Pentru că beneficiază de această mobilitate, pentru că au dreptul să aleagă unde muncesc, cred că soluţia nu este să-i legăm de glie, într-un spital sau în altul. Soluţia este să investim consistent, astfel încât infrastructura, programele de finanţare, dar şi colaborarea care există în multe locuri cu autorităţile locale să îi atragă în acest loc. Aţi găsit nişte exemple mai puţin fericite, dar să ştiţi că există multe autorităţi locale care au reuşit să atragă în ultimii ani de zile mulţi medici.

De exemplu, Spitalul Universitar din Bistriţa, unde s-a investit masiv, au realizat parteneriate cu universităţile şi au transformat spitalul într-un spital clinic, unde pe lângă zona medicală are loc şi practică medicală, de cercetare, profesională etc. Şi aici au fost atraşi peste 90 de medici în ultimii ani”, a adăugat ministrul Sănătăţii.

Reforma reclasificării spitalelor, promisă după 30 de ani

O altă întrebare esențială vizează inegalitățile dintre spitale și accesul diferit la tratament în funcție de oraș. De ce nu ajung medicii acolo unde este cea mai mare nevoie și când vor avea pacienții șanse egale? Ministrul indică drept principală problemă lipsa unei reorganizări profunde a unităților sanitare în ultimele trei decenii.

„Spitalele nu au mai fost organizate şi reclasificate de peste 30 de ani, iar unul dintre procesele de reformă pe care le-am început la finalul anului trecut şi va fi pus în practică în primăvara acestui an, se referă fix la acest lucru. Anume, la reclasificarea unităţilor sanitare.

În ultimii 30 de ani, tehnologia a avansat extraordinar de mult, industria farma a avansat extraordinar de mult, nu mai vorbim de alte ghiduri şi practici medicale în sistem care reduc timpii de recuperare. În urmă cu zeci de ani, un pacient avea nevoie de 3-4 zile de recuperare în spital, astăzi, a doua zi după intervenţie pleacă acasă. Or, spitalele nu au fost de 30 de ani reorganizate şi reaşezate şi nu s-a ţinut cont de această dezvoltare a medicinii din ultimii ani”, a mai precizat acesta.


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Știri recente din categoria Actualitate

Actualitate

Laboratoarele mobile de monitorizare a calităţii aerului vor fi folosite în România pe tot parcursul anului: „Nu vor mai sta să adune praf la sediile instituţiilor”

Ioana Oprean

Publicat

în

Laboratoarele mobile de monitorizare a calităţii aerului vor fi folosite în România pe tot parcursul anului În România, laboratoarele mobile de monitorizare a calităţii aerului vor fi folosite pe tot parcursul anului. Asta în baza unui plan de monitorizare. Laboratoarele vor fi tilizate în locuri unde există poluări ale aerului istorice şi nu există staţii […]

Citește mai mult

Actualitate

Câți refugiați din Ucraina mai sunt în România la 4 ani de la începutul războiului: Rugăciuni pentru pace în bisericile ortodoxe

Ioana Oprean

Publicat

în

Câți refugiați din Ucraina mai sunt în România la 4 ani de la începutul războiului Marți, 24 februarie 2026, se vor împlini 4 ani de la începutul războiului pornit în Ucraina de Rusia. În anii care au trecut de la debutul conflictului militar de amploare pentru mulți ucraineni România a devenit a doua casă. Este […]

Citește mai mult

Actualitate

Profesorul Cristian Păun: România a ajuns la 60% din PIB datorie publică. ,,O bornă importantă pe care o vom da greu înapoi”

Bogdan Ilea

Publicat

în

Profesorul Cristian Păun: România a ajuns la 60% din PIB datorie publică. ,,O bornă importantă pe care o vom da greu înapoi” Economistul și profesorul Cristian Păun avertizează că România a atins un prag critic al îndatorării, aceasta ajungând la 60% din PIB. El avertizează că problema nu este doar nivelul datoriei, ci modul în […]

Citește mai mult