Ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional chemat să sprijine mai mult manifestările dedicate marilor personalităţi culturale

Domnule Preşedinte,
Onorat Senat,
În urmă cu o săptămână vă aduceam la cunoştinţă evenimentele legate de cea de-a XXXI-a ediţie a Festivalului Internaţional „Lucian Blaga”, desfăşurat în judeţul Alba, sub egida UNESCO.
Acesta este un festival de care atât judeţul, cât şi întreaga ţară are nevoie. A-l cinsti cum se cuvine pe unul dintre cei mai mari oameni de cultură ai României este o obligaţie morală cu care îi suntem datori lui Lucian Blaga. Blaga nu a fost doar poet şi filosof, aşa cum îl cunoaştem majoritatea dintre noi. Nu a fost doar o figură marcantă a culturii româneşti interbelice, cel care a scris „Poemele luminii” şi care ne-a lăsat o foarte mare moştenire culturală. Lucian Blaga a fost şi un diplomat român care, nu o dată, s-a implicat în crearea unei imagini pozitive a României în afara ţării. În calitatea sa de consilier de presă, de secretar de Legaţie în diferite capitale ale Europei (Varşovia, Praga, Berna şi Viena) sau de ambasador în Portugalia, a luat contact cu marile personalităţi ale timpului şi, aşa cum afirma Constantin I. Turcu, „servind diplomaţia românească, Lucian Blaga şi-a înţeles rolul de adevărat purtător de cuvânt al vocaţiei de pace şi cooperare a poporului român, de apărător al dreptului său inalienabil la independenţă, suveranitate, integritate şi unitate naţională.”
În acest sens, în semn de recunoştinţă pentru activitatea sa diplomatică şi nu numai, în Lancrăm, satul care poartă în nume „sunetele lacrimei”, aşa cum spunea Lucian Blaga, şi unde se află mormântul acestuia, a fost adus un măslin din Peninsula Iberică. Cel care a avut această iniţiativă, istoricul albaiulian Gheorghe Vinţan, a pus, în Spania, bazele Asociaţiei Culturale „Juan Ramon Jimenez şi Lucian Blaga”, iar prin plantarea acestui măslin s-a dorit evidenţierea legăturii dintre Jimenez şi Blaga, care, în anul 1956, a pierdut Premiul Nobel în favoarea spaniolului.
Un alt eveniment care a marcat memoria poetului a fost Zilele „Lucian Blaga – 50 de ani de posteritate” (ediţie româno-maghiară), care a avut loc la sfârşitul săptămânii trecute, în Cluj-Napoca, şi a continuat la Satu Mare, la Centrul Multicultural Poesis. Cu această ocazie, a fost omagiată nu numai memoria lui Lucian Blaga, ci a fost încurajat dialogul social între cele două naţionalităţi, prin traducerea în limba maghiară a unor versuri scrise de Lucian Blaga şi de alţi poeţi români contemporani, dar şi ale unor poezii ale scriitorilor maghiari în limba română. Mă bucur că au fost depăşite barierele lingvistice şi că s-a găsit o atât de bună cale de a-l cinsti pe Lucian Blaga, adaptată la contextul local existent în Satu Mare.
Consider că astfel de evenimente, prin care se păstrează vie memoria marilor personalităţi ale culturii româneşti, trebuie încurajate şi sprijinite atât de către autorităţile locale, cât şi de către Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional.
Vă mulţumesc.
Alexandru PEREŞ
senator PDL de Alba

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI