Mihai Babiţchi: Incompetenţă sau corupţie?
O temă pentru DNA
Incredibil! Ocupată să savureze circul mediatic stârnit de schimbarea lui Mircea Geoană de la şefia Senatului, opinia publică a sesizat mai puţin impactul destructiv stârnit pe piaţa bursieră marţi, 22 noiembrie, de amânarea fără nici o explicaţie de către Camera Deputaţilor, a votării legii privind majorarea pragului maxim de deţinere la SIF-uri. Marile necazuri ale acestei lumi se datorează turbulenţelor de pe pieţele financiare. Pretutindeni guvernele nu mai ştiu ce să facă pentru a linişti pieţele bursiere şi a reda încrederea investitorilor. Pretutindeni, dar nu şi în România, unde din nou politicienii dau măsura incompetenţei crase, indiferenţei sau, mai grav, a corupţiei existente la toate nivelurile. Mulţi dintre deputaţi habar nu au ce sunt SIF-urile (societăţi de investiţii financiare cu active de peste 1,4 mld.euro), formate în urma acţiunii de privatizare în masă din anii ’90.
Iniţiativa măririi pragului de deţinere de la 1% la 5%, votată în Senat în urmă cu doi ani a fost blocată de PSD la Comisia de buget finanţe din Camera Deputaţilor, cameră decizională. În fruntea societăţilor de investiţii financiare PSD a numit în urmă cu 15 ani clienţi politici – sponsori generoşi ai campaniilor electorale. Aceştia, la adăpostul unor clauze statutare imposibil de modificat datorită dispersiei acţionariatului, au gestionat societăţile ca pe nişte afaceri de familie. Abia în 2005 pragul de deţinere a crescut de la 0,1% la 1% iar atunci valoarea acţiunilor a crescut cu 175%. Dar nici această limită nu permite investitorilor să se implice în conducerea activităţii economice şi, mai ales, să schimbe consiliile de administraţie sau preşedinţii acestora. Pragul de deţinere a devenit un nod gordian în spatele căruia se ascund mari interese economice (şi)sau politice. De aceea întreaga piaţă bursieră a primit cu entuziasm vestea că, după numai zece minute de discuţii, Comisia de buget finanţe a Camerei Deputaţilor a dat aviz favorabil proiectului de lege iar acesta urma să fie discutat în plen pe data de 21 noiembrie. În doar câteva zile preţul acţiunilor SIF a crescut cu 17%, trăgând după ele întreaga bursă. Practic, în aşteptarea votului, stimulaţi de faptul că valoarea activului net a celor cinci SIF este mai mare cu circa 740 milioane euro faţă de valoarea de piaţă, investitorii români şi-au epuizat practic lichidităţile cumpărând acţiunile acestora.
Este foarte adevărat că moţiunea simplă introdusă pe agenda Camerei Deputaţilor a blocat activitatea legislativă pentru întreaga zi de luni şi o bună parte din ziua de marţi. Deputaţii ar fi trebuit să ştie însă că fiecare informaţie legată de creşterea pragului de deţinere la SIF-uri agită puternic Bursa de la Bucureşti. Anunţul de la amiază că discutarea proiectului s-a amânat, fără să se precizeze până când, a prăbuşit bursa iar în următoarea oră investitorii au pierdut peste 60 milioane euro. Mai grav, România a amânat şansa de a facilita intrarea fără dobândă pe piaţa locală de capital a 600-700 milioane euro, bani pregătiţi de fondurile străine de investiţii pentru cumpărarea acţiunilor SIF. Analiştii sunt de acord că ridicarea pragului ar apropia rapid valoarea de pe bursă a SIF-urilor de valoarea activelor nete. Trebuie spus că până la finele programului deputaţii au votat pe bandă peste 100 legi dar au ocolit proiectul ridicării pragului la SIF. Nu am reuşit să aflu cine a propus amânarea discutării legii deşi am contactat câţiva deputaţi. Pentru că, în opinia mea, cel sau cei care au făcut-o, reprezintă interesele fie ale preşedinţilor de SIF, fie ale unor speculatori. Chiar înainte de a se fi făcut public anunţul amânării, speculatorii şi-au marcat rapid profiturile, înroşind bursa. Aşa s-au evaporat cele 60 milioane de euro. Dacă DNA ar intra pe fir s-ar afla, cu siguranţă, adevărul. Sunt interese prea mari în joc şi îmi este greu să accept că doar incompetenţa sau iresponsabilitatea vinovată a deputaţilor a fost, de data asta, la mijloc.
Mihai Babiţchi
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
4 august 1919, armata română intră în centrul Budapestei, pentru a înlătura regimul bolşevic a lui Bela Kun. Soldaţii români au pus opinca pe Parlamentul din Budapesta
4 august 1919, armata română intră în centrul Budapestei, pentru a înlătura regimul bolşevic a lui Bela Kun. Soldaţii români au pus opinca pe Parlamentul din Budapesta Acum mai mult de 101 de ani, la 4 august 1919, armata română intra în centrul Budapestei. Acesta a fost finalul operaţiunilor militare care au adus României Transilvania. […]
3 august 1601: Bătălia de la Guruslău. Trupele lui Mihai Viteazul obțin victoria împotriva celor conduse de Sigismund Báthory
3 august 1601: Bătălia de la Guruslău. Trupele lui Mihai Viteazul obțin victoria împotriva celor conduse de Sigismund Báthory Bătălia de la Guruslău (maghiară Goroszló) – coordonată de Mihai Viteazul (1593 – 1601) în colaborare cu generalul Giorgio Basta, menită să-l înlăture pe Sigismund Báthory (1581-1598, 1599, 1601) de pe tronul Transilvaniei şi să reintegreze […]
FOTO | Turism și promovare turistică – Alba Iulia: „Drumul Prieteniei”, rută turistică între România și Bulgaria
„Drumul Prieteniei”, rută turistică între România și Bulgaria, proiect deschis la Alba Iulia În urmă cu câteva luni a avut loc la Alba Iulia deschiderea proiectului „Drumul Prieteniei”, un proiect al cărui obiectiv principal este acela de a dezvolta o rută turistică între România și Bulgaria, o rută culturală care să unească comunități situate de-o […]