Miercuri, 30 noiembrie, credincioşii îl prăznuiesc pe Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat, Ocrotitorul României

Creștinii ortodocși și romano-catolici îl prăznuiesc, miercuri, pe Sfântul Andrei, ocrotitorul României, deoarece a propovăduit creștinismul pe acest teritoriu și a botezat primii locuitori pe țărmul apusean al Mării Negre.

Potrivit scrierilor, după porunca lui Iisus de a face cunoscută Evanghelia în lume, lui Andrei, cel dintâi chemat la apostolie, i-a revenit prin sorți și zona Mării Negre, el propovăduind creștinismul în Dobrogea, Macedonia, Tracia și Țarigrad (Constantinopol).

Citește și: MESAJE de SFANTUL ANDREI. Ce SMS-uri, urări, felicitări, mesaje poți trimite celor care își sărbătoresc onomastica de Sf. Andrei

Apostolul a botezat greci și geto-daci din aceste teritorii și a hirotonit primii episcopi și preoți, așa cum făcea Apostolul Pavel în călătoriile sale misionare. În felul acesta se explică faptul că episcopia cea mai veche de pe teritoriul României este cea de la Tomis, Constanța de astăzi.

Odată cu urcarea lui Decebal pe tronul Daciei, raporturile cu Roma s-au înrăutățit. Sfântul Andrei a continuat să convertească la creștinism numeroși localnici. Un ecou negativ la curtea imperială l-a avut puterea de convingere a Sfântului Apostol asupra surorii lui Egheat, Maximilia. Personaj influent, Egheat era numit marele persecutor al creștinilor iar convertirea surorii lui la creștinism a fost considerată un afront la adresa celor care se închinau în fața idolilor.

Răzbunarea lui a fost cruntă. Sf. Apostol Andrei a fost pironit pe crucea pe care o purta cu sine, în formă de X. În timpul supliciului, s-a stârnit o mare furtună, care i-a izgonit pe cei care asistau la cumplita scenă. La rugăciunea Sfântului Andrei, furtuna s-a potolit și martirul Andrei a trecut la cele veșnice în ziua de 30, anul 87 (după alte surse 97), la vârsta de aproape 90 de ani.

Pe teritoriul țării noastre au rămas semnele trecerii acestui sfânt: locuința din peștera situată pe Valea Casimcei, o alta în localitatea Basarabi-Murfatlar, renumita Fântână a Sfântului Apostol Andrei de la Mănăstirea Dervent, de numele căreia se leagă numeroase minuni, dar și icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului pictată de Sfântul Apostol Luca, adusă de Sfântul Andrei și descoperită în Biserica Mănăstirii Nămăiești din județul Argeș.

Citește și: Sfântul Andrei, noaptea în care fetele pot afla cine le este ursitul – obiceiuri și superstiții populare

Moaștele Sfântului Andrei au fost aduse la Constantinopol și așezate în Biserica Sfinților Apostoli în anul 357. În timpul Cruciadei a IV-a, Cardinalul Petru de Capua a dus moaștele în Italia, în catedrala din Amalfi. În 1462, în timpul Papei Pius al II-lea, capul Sf. Andrei a fost dus la Roma. De aici, el a revenit în Patras, orașul martiriului său.

Frate mai mic al Sfântului Apostol Simon, Petru, inițiat din copilărie să scrie și să citească Legea și cărțile profeților, Sf. Apostol Andrei a fost un valoros martor la primele cruciade din istoria creștinismului. Scrierile sfinte istorisesc că Sf. Andrei avea chemare spre înțelegerea tainelor dumnezeiești.

La noi în țară, Sfântul Andrei se bucură de o cinstire deosebită, fiind considerat Apostolul românilor sau creștinătorul poporului român. Numeroase biserici și mănăstiri l-au luat ca ocrotitor, prăznuindu-l în fiecare an.

Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, în cuvântul de învățătură rostit cu prilejul acestei sărbători din 2013, redat de agenția de știri Basilica, a evidențiat faptul că Sfântul Apostol Andrei este considerat părintele creștinismului românesc, Apostolul Românilor și începătorul încreștinării poporului nostru: „Avem nu o încreștinare la comandă poruncită de cneaz, de împărat sau de vreun voievod, ci o încreștinare care pornește de la bază, care pornește de la om la om, o încreștinare lentă; în timp ce se forma poporul român se și încreștina. (…) Noi, ca români, avem o mare bucurie și anume să constatăm că de fapt noi am primit credința de la Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi Chemat și, de aceea, credința noastră este o credință apostolică, primită de la cel dintâi chemat dintre Apostolii Domnului. Aceasta este o onoare și în același timp o datorie mare de a continua lucrarea misionară a Sfântului Apostol Andrei așa cum s-a desfășurat ea de-a lungul veacurilor. Sfântul Apostol Andrei are o legătură specială cu poporul român”.

Citește și: Ce nume se sărbătoresc de Sfântul Andrei • Nume derivate din Andrei care își serbează onomastica

În ședința din mai 1995, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca ziua prăznuirii Sfântului Apostol Andrei să fie trecută în calendarul bisericesc cu cruce roșie, între sfinții mari ai Ortodoxiei.

Sfântul Apostol Andrei a fost proclamat Ocrotitorul României, în anul 1997. Ziua prăznuirii sale a devenit sărbătoare bisericească națională, ca urmare a Hotărârii Sfântului Sinod din 14 noiembrie 2001, datorită evlaviei poporului drept-credincios față de Sfântul Apostol Andrei. De asemenea, Sfântul Apostol Andrei a fost ales drept ocrotitorul viitoarei Catedrale a Mântuirii Neamului românesc.

Tradiția și folclorul românesc amintesc despre prezența Sfântului Apostol Andrei în părțile Dobrogei, mai exact despre popasul făcut de Sfântul Andrei pe teritoriul dregătorilor Cutusun și Dura, în satul Cuzgun, astăzi hotarul comunei Ion Corvin, județul Constanța. În apropierea acelei așezări se află o pădure ce adăpostește două peșteri, care au servit apostolului și însoțitorilor săi drept loc de odihnă. Aceste peșteri au devenit lăcașuri de cult pentru populația din zonă, iar Peștera Sfântului Andrei este socotită prima biserică de pe teritoriul țării noastre. În anul 1943, episcopul Chesarie Păunescu al Dunării de Jos a sfințit peștera. În anul 1990, pe acest loc a început ridicarea unei mănăstiri.

De asemenea, în tradiția românească s-a păstrat o serie de colinde ce îl au ca personaj pe „Sânt Andrei” sau „Moș Andrei”.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI