Mediocritatea – caracteristica dezvoltării economice a judeţului Alba
În ultima prognoză dată publicităţii, Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a prezentat proiecţia principalilor indicatori economico-sociali în profil teritorial până în 2012.
lEvoluţia Produsului Intern
Brut, în Regiunea Centru şi în judeţul Alba
De la scăderea dramatică din 2009, de -4,1%, în 2010 Comisia Naţională de Prognoză a prevăzut o creştere foarte uşoară a Produsului Intern Brut, de 0,1%, iar pentru acest an aceeaşi autoritate naţională prevede un plus mai consistent, de 2,2%. Totuşi, nu putem să nu ne întrebăm pe baza căror agenţi economici, luând în considerare numărul tot mai mare al intrărilor în insolvenţă şi al falimentelor, declarate sau de fapt, amintind aici şi situaţia dezastruoasă a oraşului Ocna Mureş, unde compania care deţine cea mai mare exploatare a sării din Transilvania a abandonat pur şi simplu angajaţii şi oraşul, lăsând în urmă o datorie de zeci de milioane de euro la gaz, curent şi utilităţi. Se pare, totuşi, că CNP a luat în calcul şi aceste realităţi pentru că a consemnat cea mai mare scădere a PIB-ului regiunii în industrie, cu nu mai puţin de -9% în 2009 şi -2% în 2010. Ei prevăd o creştere a acestei componente a economiei de 0,9% pentru 2011.
lPonderea judeţului Alba în
PIB-ul României
În anul 2009 judeţul Alba avea un aport de 9.176,6 milioane de lei, adică o pondere de 1,72% din Produsul Intern Brut al României, în cuantum total de 531.300 de milioane de lei. În 2010, cu un aport de 9.807,4 milioane de lei, judeţul nostru a reuşit să-şi menţină procentul de 1,72 din PIB-ul României. Pentru 2011, Comisia Naţională de Prognoză întrevede o creştere absolută a PIB-ului judeţului nostru, la 10.516 milioane de lei, dar o uşoară scădere procentuală a contribuţiei la PIB-ul naţional, văzut undeva în jurul cifrei de 612.000 milioane de lei, din cauza creşterii mult mai mari a acestuia, datorat creşterii prezumate a productivităţii Bucureştiului (20,4%) şi celorlalte judeţe care conduc în topul ponderii în PIB-ul naţional – Timiş (4,7%), Constanţa (4,4%), Prahova (4,1%), Cluj (4,0%), Argeş (3,5%), Braşov (3,4%). Alba urmează trendul Regiunii Centru, care, ca şi pondere înregistrează o evoluţie similară: 11,91% în 2009, 11,91% în anul care tocmai a trecut şi 11,89%, cifra preconizată pentru 2011.
CNP ne dă speranţe şi în ceea ce priveşte evoluţia ratei şomajului, care, de la o cifră record înregistrată în anul 2009, de 9% a numărului şomerilor luaţi în evidenţă să se înregistreze o scădere la 8,6% în 2010 şi la o speranţă de 8,1% pentru 2011.
lCare sunt judeţele cu cea mai mare şi cea mai mică pondere în PIB
Mai mult de jumătate din PIB-ul României este realizat de nouă judeţe plus municipiul Bucureşti, aceste zece unităţi administrative având o populaţie de 7,8 milioane, respectiv 36% din populaţia ţării. Astfel, capitala are o pondere de aproximativ 20% în PIB-ul total, deşi nu are decât 9% din populaţie. Urmează judeţele Timiş, Constanţa, Prahova şi Cluj cu procente cuprinse între 4,7% şi 4%. La polul opus se situează judeţele Giurgiu, Călăraşi şi Tulcea cu procente cuprinse între 0,7% şi 0,8%. Ioana PITICARIU
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Ştirea zilei
Foto | Tulnicăresele din Țara Moților, Golden Award la Balkan Folk Fest 2026: „Mergem mai departe cu aceeași dragoste pentru folclor”
Tulnicăresele din Țara Moților, Golden Award la Balkan Folk Fest 2026: „Mergem mai departe cu aceeași dragoste pentru folclor” Tradiția din Apuseni a fost reprezentată pe scena internațională a Balkan Folk Fest 2026, unde Tulnicăresele din Țara Moților au dus mai departe una dintre expresiile autentice ale patrimoniului cultural moțesc. Participarea a reprezentat o ocazie […]
Foto | Investiție de 28 de milioane de euro la Alba Iulia: Sistem de stocare a energiei în baterii, la Bărăbanț
Investiție de 28 de milioane de euro la Alba Iulia: Sistem de stocare a energiei în baterii, la Bărăbanț Un nou proiect energetic de anvergură intră în procedura de reglementare la Alba Iulia. Vienna Energy Forta Naturala SRL propune construirea unui sistem de stocare a energiei în baterii, cu o putere instalată de 28 MW […]
Antrepriza generală Elis Pavaje, De la pavaj la antrepriză generală: Povestea unei evoluții naturale
Antrepriza generală Elis Pavaje, De la pavaj la antrepriză generală: Povestea unei evoluții naturale Interviu cu dl. Cristian Panea, director tehnic 1. Elis Pavaje este cunoscută ca producător de pavele. Când și de ce a apărut divizia de antrepriză generală? Extinderea către antrepriza generală a venit firesc, ca o continuare naturală a drumului nostru. Încă […]