MDRAP a lansat în dezbatere publică Strategia Națională a Locuirii

Având în vedere importanța domeniului locuirii, Guvernul României a stabilit ca prioritate strategică pentru anul 2016 elaborarea Strategiei Naționale a Locuirii, http://www.mdrap.ro/hg-pentru-aprobarea-strategiei-nationale-a-locuirii, aflată în responsabilitatea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP).

Proiectul de Hotărâre de Guvern privind aprobarea strategiei a fost inclus în Programul anual de lucru al Guvernului pentru anul 2016.

Pentru fundamentarea deciziilor în domeniul locuirii, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a realizat, împreună cu Banca Mondială, proiectul ‘Coordonarea și selecția eficientă și transparentă a proiectelor de infrastructură finanțate din instrumente structurale și de la bugetul de stat pentru perioada 2014 — 2020’, care a avut și un scop mai amplu: acela de a sprijini utilizarea eficientă a fondurilor publice printr-o coordonare mai bună cu fondurile europene.

Pe baza analizelor realizate, Banca Mondială a propus un set de recomandări care constituie pilonii cheie ai strategiei naționale în domeniul locuirii. Recomandările, structurate în cinci arii prioritare, au fost integrate în strategie și au fost analizate și dezbătute împreună cu actorii relevanți din domeniu, în cadrul atelierelor de lucru privind locuirea organizate de Banca Mondială în luna iulie 2015.

Rapoartele elaborate de Banca Mondială (disponibile online la http://www.mdrap.ro/lucrari-publice/-3175) subliniază nevoia redefinirii rolului statului în asigurarea unei piețe funcționale a locuințelor, care ar putea ameliora semnificativ condițiile de locuit, la costuri relativ scăzute. Aceste îmbunătățiri nu numai că ar face locuințele mai accesibile și de o calitate mai bună, dar ar avea efecte și asupra economiei în general.

Astfel, proiectul Strategiei Naționale a Locuirii urmărește asigurarea accesului la condiții de locuire adecvate pentru toate categoriile de persoane, până în anul 2030. Plecând de la problemele identificate: calitatea slabă a fondului imobiliar existent, numărul mare de clădiri vulnerabile la riscul seismic, locuințe inadecvate pentru grupurile sărace și vulnerabile, ineficiența pieței de locuințe, cadrul legal și instituțional, pentru atingerea obiectivelor stabilite au fost propuse mai multe direcții de acțiune:

* Revizuirea și completarea cadrului legal și instituțional;

* Îmbunătățirea condițiilor de locuire pentru categoriile vulnerabile,  cuprinzând propuneri pentru reducerea locuirii informale, îmbunătățirea locuințelor comunităților vulnerabile și marginalizate din zonele urbane și rurale, creșterea asistenței din partea autorităților publice  în situații de evacuare precum și îmbunătățirea condițiilor de locuire insalubră;

* Programe și mecanisme de finanțare, având ca principale propuneri măsuri ce vizează  creșterea fondului de locuințe publice,  reformarea programelor existente, continuarea măsurilor privind consolidarea seismică a clădirilor rezidențiale nesigure din punct de vedere structural, prioritizarea măsurilor privind îmbunătățirea locuințelor și cartierelor vechi, direcționarea cu prioritate a asistenței în domeniul locuirii către categoriile sărace și vulnerabile.

Strategia a fost elaborată după consultarea preliminară a reprezentanților autorităților administrației publice centrale, ai structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale, ai mediului academic și ai organizațiilor neguvernamentale.

Comentariile și propunerile privind proiectul Strategiei Naționale a Locuirii supus consultării publice pot fi transmise în cel mult 20 de zile calendaristice de la publicarea anuntului pe site-ul MDRAP, în secțiunea Consultări publice: fie pe adresa MDRAP, Str. Apolodor, nr. 17, sector 5, București — în atenția Direcției Generale Juridice și Relația cu Parlamentul, fie la adresa de e-mail [email protected] sau la numărul de fax 0372.114.569.

* * *

Strategia Națională a Locuirii este prevăzută în Programul Național de Reformă (PNR), document care constituie platforma-cadru pentru definirea reformelor structurale și a priorităților de dezvoltare care ghidează evoluția României până în anul 2020, în concordanță cu traiectoria de atingere a obiectivelor Strategiei Europa 2020.

De asemenea, Strategia Națională a Locuirii a fost realizată în strânsă coordonare cu măsurile incluse în Pachetul național anti-sărăcie lansat de Guvernul României în luna februarie 2016 și cu Strategia privind incluziunea socială și reducerea sărăciei.

Strategia globală pentru locuire a ONU arată că locuirea trebuie corelată cu alte strategii și politici, fiind inseparabilă de alte obiective precum reducerea sărăciei, incluziunea socială și dezvoltarea economică, pentru a obține rezultate coerente și durabile.

Astfel, Strategia Națională a Locuirii se înscrie în activitățile realizate la nivel național pentru obiectivele formulate în documente strategice precum Agenda pentru dezvoltare durabilă care prevede până în orizontul 2030 accesul tuturor la locuință, la un cost accesibil, și reabilitarea cartierelor marginalizate.

Obiectivele și măsurile Strategiei Naționale a Locuirii, în special cele privind colectarea de date, eficiența energetică și reducerea riscului seismic, limitarea dezvoltării urbane necontrolate, reabilitarea clădirilor vechi și încurajarea investițiilor private și a parteneriatelor cu sectorul public, se aliniază la principiile și recomandările Cartei de la Geneva privind locuirea durabilă.

Conform Strategiei naționale privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2015 — 2020, principalele grupuri vulnerabile de populație din România sunt:

1. Persoanele sărace/cu venituri reduse;

2. Copiii și tinerii lipsiți de îngrijirea și susținerea părinților;

3. Vârstnicii singuri sau aflați în stare de dependență;

4. Persoanele de etnie romă;

5. Persoanele cu dizabilități;

6. Alte grupuri vulnerabile (persoane dependente de droguri sau alcool, victime ale violenței în familie, persoane care au ispășit pedepse privative de libertate, persoane aflate în evidențele serviciilor de probațiune, etc.);0

7. Persoane care trăiesc în comunități marginalizate.

Aceste persoane constituie grupul țintă al Strategiei, și beneficiarii cheie ai măsurilor care vor fi implementate în perioada 2015-2020.

Sursa: Biroul de presă al MDRAP

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI