Mâncăm sau nu mâncăm castraveţi?

Autorităţile din landul Saxonia Inferioară au anunţat duminică seară că seminţele germinate de soia şi mugurii de fasole mungo, cultivate la o fermă din oraşul Uelzen (nordul Germaniei), sunt – cel mai probabi – sursa epidemiei de infecţii cu E.coli, care a ucis cel puţin 22 de oameni în Europa. Ferma, situată la aproximativ 100 de kilometri de Hamburg, furnizează seminţe germinate restaurantelor şi pieţelor din oraş şi din landurile învecinate.
Potrivit ministrului Agriculturii din Saxonia Inferioară, Gert Lindemann, în Uelzen erau produse 18 sortimente de seminţe germinate. Fasole, lucernă, broccoli, mazăre şi linte erau lăsate la germinat la temperaturia de 38 de grade Celsius, mediu „ideal pentru dezvoltarea bacteriilor”, a explicat Lindemann. Ferma a fost închisă, iar imaginea produselor bio a avut de suferit.
lTestele contrazic guvernul
Moment stânjenitor pentru Berlin. Testele de laborator au arătat însă că nici germenii de soia şi mugurii de fasole mungo nu sunt infestaţi cu bacteria ucigaşă. Cu toate acestea ministrul german al Agriculturii, Ilse Aigner, a anunţat că autorităţile îi sfătuiesc în continuare pe cetăţeni să nu consume seminţe germinate, roşii, salată şi castraveţi, până când nu va fi descoperită originea bacteriei care a îmbolnăvit peste 2.000 de oameni. „Institutul Robert Koch şi Institutul federal pentru evaluarea riscurilor îşi menţin recomandările de a evita consumul de legume crude”, a declarat Aigner, precizând că alerta alimentară emisă de Germania a fost justificată, pentru că există încă suspiciuni privind sursa contaminărilor cu E.coli.
La isteria nejustificată a castraveţilor „ucigaşi” a contribuit într-o bună măsură şi ministrul german al Sănătăţii, Daniel Bahr, care a sfătuit şi el populaţia să evite seminţele germinate folosite în salate, dar şi legumele.
lBursa speculaţiilor
„Indiciile arată că ar fi vorba de apă contaminată în care au germinat seminţele. Este posibil ca şi seminţele să fi venit gata infestate din străinătate”, specula cotidanul „Die Welt”. Acuzaţiile făcute de Berlin, care în urma testelor de laborator de până acum s-au dovedit nejustificate, au pus pe butuci afacerile cultivatorilor de legume europeni. Pierderile fermierilor spanioli, primii afectaţi, se ridică la sute de mii de euro pe zi. De teama E.coli, europenii nu mai cumpără legume. Restaurantele din Germania au scos din meniu salatele.
lCriticaţi de toată lumea
Modul în care guvernul de la Berlin a gestionat criza epidemiei de E.coli a atras criticile opoziţiei germane. Autorităţile germane au reacţionat “prea târziu, greoi şi necoordonat”, au reproşat Verzii din Bundestag. Spania a criticat şi ea Berlinul. „Vrem să ne exprimăm iritarea faţă de modul în care a fost gestionată criza şi care a lezat interesele ţării noastre”, a spus ministrul Sănătăţii de la Madrid, Leire Pajin. „Vrem să cerem despăgubiri pentru pagubele majore, chiar ireparabile, suferite de Spania”, a adăugat oficialul.
Autoritatea sanitară din Rusia, ţară care a suspendat importurile de legume din UE, s-a declarat şi ea nemulţumită de haosul creat. „Nici autorităţile germane, nici cele europene nu au demonstrat disponibilitatea de a clarifica situaţia”, a declarat Ghenadi Onişcenko, şeful Autorităţii sanitare ruse.
lTratament revoluţionar
Medicii germani folosesc un tratament revoluţionar pentru cazurile grave de contaminare cu E.coli. Este vorba despre un medicament american, numit Soliris şi cotat de „Forbes” ca fiind “cel mai scump medicament din lume”. El este utilizat de câţiva ani, în spitale, pentru boli de sânge rare.
lSeminţele bio, bune de mâncat
Testele de laborator preliminare făcute în Germania arată că seminţele germinate de la ferma din Uelzen nu sunt vinovate pentru epidemia de E.coli. Ministrul agriculturii din Saxonia Inferioară, Gert Lindemann, anunţase anterior că există indicii clare că cerealele germinate într-o seră din nord-vestul Germaniei ar fi declanşat molima. „Bild” relata că seminţele “incriminate” ar proveni din China. Legumele produse în România sunt sigure pentru consumatori, până în prezent pe teritoriul ţării nefiind depistaţi castraveţi contaminaţi. Este asigurarea pe care a dat-o, luni, populaţiei ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără. „Bacteria E.coli se găseşte pe suprafaţa, şi nu în interiorul plantelor. Orice fruct trebuie spălat”, a avertizat totuşi Tabără în cadrul unei conferinţe de presă. El a estimat că producătorii locali de castraveţi vor pierde aproximativ nouă milioane de euro în următoarele două luni din cauza „isteriei E.coli”. Ministrul Agriculturii a anunţat că producătorii de castraveţi din România vor fi despăgubiţi cu maximum 247.200 euro, bani care provin de la UE. Ajutorul financiar va fi de 4,6% din valoarea producţiei comercializate anul trecut, dar nu mai mult de o treime din cheltuielile făcute în perioada în care se estimează pierderi.
lCastraveţi gratis pentru elevi şi deţinuţi
Mii de tone de castraveţi au rămas în depozitele româneşti, iar alte cantităţi uriaşe au ajuns deja la gunoi, pentru că nimeni nu mai cumpără castraveţi de teama contaminării cu bacteria ucigaşă. Organizaţia de producători Hortifruct a propus Ministerului Agriculturii distribuţia gratuită a 3.500 tone de castraveţi către fundaţii de caritate, penitenciare, şcoli, instituţii de educaţie publice şi tabere de vacanţă pentru copii, precum şi către spitale şi cămine de bătrâni. „În acest scop, fiecare lot care va face obiectul distribuţiei va fi însoţit de buletine de analiză”, a spus Tabără. Analiza unui lot durează trei zile, iar marţi au fost emise primele buletine.
lReuniune la Luxemburg
Spania şi România au cerut Comisiei Europene soluţii pentru despăgubirea agricultorilor care pierd din cauza isteriei castraveţilor zilnic 110.000 de euro. Uniunea Europeană a trimis experţi în Germania ca să ajute autorităţile să identifice sursa epidemiei de E.coli. „Este o criză majoră şi trebuie să ne asigurăm că nu se va repeta” a declarat John Dalli, comisarul european pentru sănătate. Despre gestionarea crizei s-a discutat marţi, la o reuniune extraordinară la Luxemburg, şi miniştrii Agriculturii din UE. Roger Waite, purtătorul de cuvânt al comisarului agriculturii, Dacian Cioloş, speră ca miniştrii să ajungă la un acord privind măsuri compensatorii pentru fermieri, ,,la nivel comunitar”, aşa cum a propus CE. (A.F.)

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI