Măgina – satul de unde a început drumul lui Alexandru Bărăștean în lumea muzicii populare
Pasionat de muzică populară, Alexandru Bărăștean ne-a vorbit despre dragostea sa pentru valorile străbunilor noștri, despre obiceiurile, tradițiile, cântecul și portul popular, pe care le îndrăgește din anii copilăriei, această dragoste fiindu-i transmisă de bunica sa și deopotrivă de părinți.
– Când ați început să îndrăgiți muzica populară?
– Iubesc muzica populară de când eram mic copil, pentru că am crescut cu ea zi de zi. Îmi amintesc cu drag de vremurile în care mergeam la Măgina, în sat la bunica mea, iar ea mă lua în brațe și mă așeza pe butoiul de sub părul din curte și îmi spunea că dacă o să cânt frumos cântecul ”Ană, zorile se varsă” o să-mi cânte și ea melodia care îmi plăcea cel mai mult – adică ”Povestea puiului de cerb cu stea în frunte”. Părinții mă luau cu ei la muncile câmpului, nu aveam decât 4-5 ani, așa că nu puteam să dau cu sapa sau să lucrez la vie. În schimb, îi însoțeam pe părinți cu ce știam eu cel mai bine să fac, le cântam și din când în când le mai duceam bidonul cu apă pentru a-și stâmpăra setea. După plecarea bunicii mele la ceruri am avut o pauză destul de lungă. Nu am mai cântat, nu mai era nimic la fel, nu mai simțeam aceeași plăcere de a interpreta cântul popular.
Timpul a trecut, am crescut, eram la liceu, iar tata a început să mă ia cu el la vânătoare. Așa cum știți, vânătorii fac cele mai frumoase petreceri și în timp ce mistrețul fierbea în ceaun, tatăl meu mă provoca să cânt împreună cu ei. Așa am început să iubesc din nou muzica populară. Într-o zi am primit de la părinții mei un album, era al interpretului meu preferat, Drăgan Muntean și tot în aceeași perioadă am primit o casetă cu un album de colinde ”La steaua care-a răsărit”, colindele fiind interpretate de Veta Biriș și Ionuț Fulea. Nu mă mai săturam să le ascult… După terminarea liceului m-am decis să mă înscriu la Școala Populară de Arte a Centrului de Cultură ”Augustin Bena”, la secția canto popular, la doamna profesoară Leontina Fărcaș și de atunci am început să-mi perfecționez stilul, să avansez în lumea muzicii populare, acesta fiind cel mai important pas din viața mea!
– La ce concursuri ați participat și ce premii importante ați obţinut până acum?
– După primul an de canto am început să particip la concursuri. Primul concurs la care am luat parte a fost aici, la Alba Iulia – ”Cântec Străbun”, la care am obținut o mențiune. De-a lungul timpului am participat la mai multe festivaluri, dar acum o să amintesc doar câteva: ”Cunună de cântec românesc” din Ploiesti – la care am obținut locul 2, ”Clujule vatră de dor” – locul 3, ”Sus, sus, sus la moți în Muntea” Cîmpeni -locul 3, ”Mureș pe marginea ta” Ocna Mureș – locul 2, ”Inimi fierbinți în Țara de Piatră” din Abrud – locul 1, ”Felician Fărcașu” Sebeș – locul 3, Festivalul ”Strugurele de aur” – Secțiunea a II-a a concursului, cu numele ”Drumul Vinului și Tara Vinului”. Cel mai recent și mult așteptat premiu l-am obținut la Sibiu, în 20 martie, la Festivalul-concurs ”Lucreția Ciobanu”. Este vorba despre premiul special al UAIFMR -Uniunea Artiștilor Interpreți de Folclor Muzical din România, acordat de președintele asociației, Ionuț Fulea!
– Ce zonă folclorică se află aproape de sufletul dumneavoastră, din care v-ați ales repertoriul?
– Cântecele pe care le interpretez le-am cules din zona din care provin, pe care o reprezint – Valea Aiudului. Bunica mi-a lăsat moștenire cântece autentice, de un farmec aparte, pe care la rândul ei le-a învățat de la părinții și bunicii ei; și fratele bunicii mele mi-a mai spus câte o doină bătrânească… Am mai cules cântece de la bătrânii din sat, dar și din satele vecine, mai ales de la Dumitru Moisa, care este un doinitor foarte drag mie!
– Ce colaboratori ați avut de-a lungul timpului în activitatea artistică – ansambluri, orchestre etc.?
– Până acum am colaborat cu Ansamblul ”Doina Aiudului”, Asociația GAL ”Pe Mureș și pe Târnave” și cu grupul vocal bărbătesc din comuna Livezile. Nu pot să nu amintesc despre colaborarea cu marea orchestră ”Jidvei”, pentru înregistrarea a două cântece și de cea cu domnul Cristian Șușman, pentru înregistrarea altor două melodii.
– Privind în urmă, cum ați caracteriza drumul parcurs până acum?
– Drumul muzicii nu este unul ușor, e foarte greu de străbătut, are urcușuri și coborâșuri… Este nevoie de muncă foarte multă, ajungi deseori la oboseală din pricina multor nopți albe, dar este un drum frumos pentru că ai ocazia că cunoști multe persoane minunate, să vezi locuri noi și să înveți foarte multe lucruri!
– Ce proiecte de viitor aveți?
– Îmi doresc să duc mai departe frumusețea cântecului popular și aș vrea ca, în acest an, să mai înregistrez cel puțin două melodii și, nu în ultimul rând, dorința mea este să reprezint cu succes Valea Aiudului și județul Alba la festivalurile ce vor urma!
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Curier Județean
FOTO | ACCIDENT rutier la Șard: Un șofer a intrat cu mașina într-un stâlp de electricitate
ACCIDENT rutier la Șard: Un șofer a intrat cu mașina într-un stâlp de electricitate Un accident rutier a avut loc duminică noaptea, în jurul orei 22.00, în localitatea Șard. O mașină a lovit un stâlp de curent. Citește și: FOTO | ACCIDENT pe autostrada A10: Trei autoturisme s-au ciocnit pe sensul de mers Aiud-Turda Detasamentul […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
MESAJE de CRACIUN 2024. URARI şi FELICITARI de Sărbători pe care le puteţi trimite celor dragi
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
Povestea sau legenda lui Moș Crăciun
-
Ştirea zileiacum o zi
Renii lui Moș Crăciun. Povestea renilor. Care sunt numele lor și cum îi ajută aceștia pe Moșul
-
Opinii - Comentariiacum o zi
MESAJE SMS de CRĂCIUN 2024 în limba ENGLEZĂ. Idei de URĂRI şi Felicitări în română şi engleză !
-
Curier Județeanacum 3 zile
Mesaje de Crăciun 2024 în limba italiană, traduse în limba română. Cântece tradiționale de Crăciun în limba italiana
-
Curier Județeanacum 3 zile
Obiceiuri, tradiții și superstiții de Ignat – Ziua sacrificării porcului de Crăciun