Rămâi conectat

Politică Administrație

Lista președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare de la referendumul județean

Publicat

în

În şedinţa publică desfăşurată joi, 29 noiembrie, la sediul Tribunalului Alba, în sala de consiliu, s-a procedat la desemnarea, prin tragere la sorţi, a preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare constituite în judeţul Alba cu ocazia referendumului judeţean, care va avea loc în ziua de duminică, 9 decembrie 2012.

Tragerea la sorţi a fost efectuată de judecător Cornelia Mureşan, preşedintele Tribunalului Alba, asistată de Bişboacă Alexandrina – prim-grefier.

Din partea Instituţiei Prefectului – judeţul Alba au participat: Bumbu Vasile, Jurcă Georgiana şi Popa Marius.

Elit - Gustul Desăvârșit

La şedinţă nu a a participat nici un reprezentant al partidelor politice.

Desemnarea s-a făcut prin tragere la sorţi din: lista cu jurişti care nu fac parte din niciun partid politic şi din nicio organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri şi nu sunt rude până la gradul al patrulea cu niciunul dintre candidaţi întocmită de către prefect, împreună cu preşedintele tribunalului și lista cu alte persoane cu o reputaţie bună în localitate care nu fac parte din niciun partid politic şi din nicio organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri şi care nu sunt rude până la gradul al patrulea cu niciunul dintre candidaţi întocmită de către prefect, cu avizul Autorităţii Electorale Permanente

În urma tragerii la sorţi au fost desemnate în funcţiile de preşedinţi ai birourilor electorale ale secţiilor de votare persoanele de mai jos:

Unitatea administrativ teritorială Nr. sectiei

de votare

Indicativ Preşedinte
Abrud 1 R SIMINA AURELIAN PETRU
  2 R ŞINCU IRINA ELENA
  3 R SZUCS ILEANA SANDA
  4 R STURZA DORIN LIVIU
Baia de Arieş 5 R CORŢ ROXANA ADINA
  6 R PAŞCA IONEL IOSIF
  7 R BÂRZOC ADRIANA MARIA
  8 R MÎRZAN MARIA
  9 R CIOCOIU ROMULUS
  10 R PÂRVUŢĂ RADU IOAN
  11 R OPRIŞA MARIANA
Cîmpeni 12 R BOTA CAMELIA DENISA
  13 R NAPĂU COSMINA MARIA
  14 R CORNEA CĂLIN
  15 R LAZEA MARCELA
  16 R CÂMPEAN ANA
  17 R BERINDEI SONIA ELENA
  18 R CHIRA VIORICA
  19 R TOADER AMALIA CARMEN
  20 R POTINTEU MARIA OTILIA
Zlatna 21 R ŢIBEA EUGENIA
  22 R BECA IOANA ALEXANDRA
  23 R PORCAR MARIA CRISTINA
  24 R MĂRGINEANU MIRELA MAGDALENA
  25 R CORPADE ION DRAGOŞ
  26 R FICA DELIA FLORINA
  27 R PETRAŞ LARISA MARIA
  28 R FICA ROZA EUGENIA
  29 R VLAD ANA FLORINA
  30 R CÎMPEAN EVELINA
  31 R DAN CRINELA
Albac 32 R CORCHEŞ CRISTINA ELENA
  33 R BUMB ADRIANA
  34 R PETREA IOANA CODRUŢA
  35 R VÎRCIU MIRELA MIHAELA
  36 R PAŞCA IGNA LUMINIŢA
Almaşu Mare 37 R BECA SILVIA NATALIA
  38 R BECA BENIAMIN
  39 R PUŞCĂU MARIA
  40 R OPREA ANA ELENA
  41 R OLEA MARIA ADRIANA
Arieşeni 42 R PURCEL (PANTEA) FLORENTINA
  43 R ŞTEFĂNUŢ DANIEL
  44 R BELEI CĂTĂLIN GEORGE
  45 R VÎRCIU MARIN VIOREL
Avram Iancu 46 R HELER DACIANA ALEXANDRA
  47 R ANCA LUCICA MIHAELA
Bistra 48 R ADAM IOAN CĂLIN
  49 R BOCA DANDEA TIBERIU
  50 R GOIA ELENA DANIELA
  51 R DURA PETRU
  52 R ANCĂU DANIELA
Bucium 53 R POPA CICI
  54 R JOLDIŞ TATIANA LUCICA
  55 R MACAVEI DIANA RALUCA
  56 R PĂCURARU MIRCEA
Ceru Băcăinţi 57 R BORZA CLAUDIU MARIUS
Ciuruleasa 58 R MATEIU PAULA CRISTINA
  59 R ROMAN LORENA LUCIANA
Cricău 60 R CRIŞAN MARIA
  61 R DOCEA MARIA
  62 R GRĂDINARU EUFROSINA
Galda de Jos 63 R KADAR ANDREEA ILDIKO
  64 R HULEA IULIA
  65 R NISTOR SABINA
  66 R RAICA GABRIELA ELENA
  67 R CONDRASCHI ANA
  68 R RUSU CLAUDIA FLORINA
  69 R UDREA ILEANA
Gîrda de Sus 70 R BARNA TEODORA LIVIA
  71 R STAN DOREL
  72 R MATEI AVRAM
Horea 73 R MATEŞ MARIN EMIL
  74 R MATEŞ RODICA
  75 R MATEŞ P. IOAN
  76 R OLELEI ADRIAN
  77 R ONEŢIU ANDREEA MARIA
  78 R ONEŢ ADINA LILIANA
Ighiu 79 R MĂNICĂ CIPRIANA ANDREEA
  80 R FLOREA TEODORA
  81 R FLOREA IOANA DELIA
  82 R HADA VIORICA
  83 R FLOREA PETRONELA CRISTINA
  84 R MICLEA LIVIA FLORINA
Întregalde 85 R FLOREA FLORENTINA
  86 R PĂTRUŢ FLORICA VIORICA
  87 R DAN GABRIELA
  88 R CRISTEA IOAN VASILE
Livezile 89 R MUNTEA PETREINA
  90 R MAIER SILVIA
  91 R INDREI DANIELA
  92 R CRIŞAN LINA
Lupşa 93 R VLAD ANA MARIA
  94 R CIAPA LILIANA
  95 R BOBAR VIORICA
  96 R GIURGIU FELICIA
Meteş 97 R TONCA MIHAI
  98 R GAVRILĂ SOFIA
  99 R MAN ANCA MARIANA
  100 R BOGDAN IOAN FLORIAN
  101 R BODEA ANDREI FLORIN
  102 R FAUR GHEORGHE AUREL
Mogoş 103 R CRISTEA CRISTINA LĂCRĂMIOARA
  104 R CRISTEA LEII] IA
  105 R SULAREA MARIA EUGENIA
Ocoliş 106 R MICLEA ADRIANA
  107 R CURSĂU SIMION
  108 R VLAD CAMELIA PETRONELA
  109 R MARC ILEANA
Poiana Vadului 110 R TOADER IULIANA LUCIA
Ponor 111 R STAN MARIA
  112 R RÎMBA SAVA
Poşaga 113 R PÎRŢILĂ MARIANA
  114 R HAGĂU CĂTĂLINA
  115 R MARC LENUŢA VIORELA
  116 R RUDEA AURELIA
  117 R CRAIU TUDOREL
Rimetea 118 R LASSEL AGNETA
  119 R VAJDA ADRIANA
Rîmeţ 120 R POPA MARIE ELISABETA
  121 R PETRUŢ MARIANA CLAUDIA
  122 R BOC ŞTEFAN OVIDIU
  123 R NEAGOIE DANIELA
Roşia Montană 124 R DANDEA RADU RĂZVAN
  125 R OANCEA IRINA CLAUDIA
  126 R BOTA EMILIA
  127 R OPRIŞA PAUL GABRIEL
  128 R FURDUI DORIN
Sălciua 129 R OLTEAN LUCIA
  130 R BACIU NORICA ELEA
Scărişoara 131 R TODEA LEII]IA
  132 R IVAN OVIDIU
  133 R CHIRA EUGENIA
  134 R LAZEA MIHAELA
  135 R PAŞCA FLORIN
  136 R COSTEA AURELIA
  137 R PAŞCA GEORGETA MARIA
Sohodol 138 R PLIC VIORICA MARIA
  139 R STAN ILEANA PETRONELA
  140 R BOBAR CORNELIA MARIA
  141 R BOBAR OLIMPIA MARIA
Stremţ 142 R BORZA IRINA AURELIA
  143 R LAPA IOANA MARIA
  144 R GALDEA IOAN LIVIU
Vadu Moţilor 145 R BRICIU CLAUDIU VALENTIN
Vidra 146 R RESIGA ALEXANDRA RAMONA
  147 R COROIU JILU CONSTANTIN
  148 R COROIU TEODOR

 


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Politică Administrație

Comunicat de presă| Marius Hațegan, vicepreședinte CJ Alba: Alba, primul județ din România care a semnat finanțarea pe Programul Anghel Saligny

Publicat

în

Comunicat de presă| Marius Hațegan, vicepreședinte CJ Alba: Alba, primul județ din România care a semnat finanțarea pe Programul Anghel Saligny

Suma alocată județului nostru pentru investiții este de 1.173.987.000 RON, din care 503.137.000 RON pentru apă-canal și 670.850.000 RON pentru infrastructura rutieră.

Din această sumă, CJ Alba va primi 137 milioane, pentru proiectele:

1. Reabilitare DJ 705 Zlatna – Almașu Mare – 31,1 mil. RON;
2. Modernizare și consolidare DJ 107 V Sânmiclăuș – Alecuș – 24,9 mil. RON;
3. Modernizare DJ 107 K Întregalde – Bârlești (Mogoș) – 24,9 mil. RON;
4. Modernizare DJ 106 K Vingard – Ohaba – 28,8 mil. lei;
5. Modernizare DJ 142 N Căpâlna de Jos – Sânmiclăuș – 3,8 mil. RON;
6. Modernizare DJ 704 A, DN 7 – Pianu de Jos – 15,3 mil. RON;
7. Pod peste DJ 107 la Colibi – 4,3 mil. RON;
8. Modernizare DJ 107 H Coșlariu Nou – DN 1 – 3,8 mil. RON.

Elit - Gustul Desăvârșit

Municipiului Alba Iulia îi revin 43 milioane RON:

1. Extindere rețea apă și canalizare zona Orizont – 6,947 mil. RON;
2. Extindere canalizare pluvială Micești – 3,837 mil. RON;
3. Extindere rețea de apă și canalizare zona Emil Racoviță – 13,9 mil. RON;
4. Modernizare străzi zona Arex – 18,2 mil. RON.

Toate UAT-urile din județ vor primi finanțare prin intermediul acestui program.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Politică Administrație

Comunicat de presă| Europarlamentarul Mircea Hava: UE are nevoie de o abordare care să păstreze și chiar să crească locurile de muncă

Publicat

în

Săptămâna aceasta, în Parlamentul European, sperăm să ajungem la un compromis în privința a trei componente esențiale ale FIT for 55, proiectul european prin care Uniunea își propune să reducă, până în anul 2030, emisiile de dioxid de carbon cu 55%, comparativ cu anul 1990. E vorba despre Emissions Trading System, Carbon Border Adjustment Mechanism și Social Climate Fund, pentru care grupul PPE, cel mai mare grup politic din Parlamentul European, speră să fie agreată o variantă prin care să păstrăm viabile țintele propuse prin programul FIT for 55 și, în același timp, să protejăm locurile de muncă la nivelul Uniunii.

Chiar dacă situația actuală a scos încălzirea globală din prim-planul agendei publice, asta nu înseamnă că problema nu este la fel de reală ori că angajamentele pe care le-am luat față de viitor pot sau trebuie să fie ignorate. În același timp, însă, Uniunea Europeană se află la un moment de răscruce, în care trebuie să privim spre viitor din toate unghiurile posibile, să anticipăm și să găsim soluții pentru toate problemele cu care ne vom confrunta.

Iar una dintre aceste probleme și provocări în același timp este reîntoarcerea producției în interiorul UE. Ne-am lovit cu toții de problema asta în timpul pandemiei de Covid, când ne-am fi dorit ca toate capacitățile de producție pentru vaccin, necesare cetățenilor Uniunii, să fie aici, în spațiul statelor membre. Ne lovim și acum de această problemă, a lanțurilor de distribuție globale, care pot fi perturbate de situații ce cu greu ar fi putut fi anticipate.

Elit - Gustul Desăvârșit

Uniunea Europeană trebuie să se asigure că economia statelor membre este pe cât de puțin dependentă posibil de lanțul de distribuție extra european.

Viitorul UE este unul în care piața comună interacționează liber, în baza unor reguli clare, cu toate piețele globale, însă cu o autonomie cât mai bine conturată. Iar pariul pe care trebuie să-l câștigăm pentru viitor este acela al întoarcerii facilităților de producție în interiorul Uniunii. Fie că vorbim de industrie, de hi-tech sau chiar de energie, pentru care trebuie să investim în soluții alternative combustibililor fosili, Uniunea Europeană are nevoie de un plan de investiții și recalibrare a întregii industrii și economii, astfel încât dependența de importuri să fie cât mai mică posibil.

Acest lucru poate fi o imensă oportunitate pentru România, cu condiția să fim pregătiți din timp. Mă refer aici atât la Guvern, care trebuie să vină cu măsuri care să atragă investitorii și companiile, dar mai ales la UAT-uri, care pot găsi formule punctuale prin care să convingă potențialii investitori. Această recalibrare a economiei europene, a unităților de producție, va avea loc fără dar și poate. Dacă știm să profităm de ea, România poate deveni una dintre cele mai viabile opțiuni pentru dezvoltarea acelor industrii pentru care, în prezent, Uniunea se bazează în principal pe importuri.

Mircea Hava, europarlamentar PNL, Membru PPE


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Politică Administrație

Comunicat de presă| Deputatul PSD, Tuhuț Radu Marcel: Partidul Social Democrat rămâne un partener solid al fermierilor

Publicat

în

Deputatul PSD, Tuhuț Radu Marcel: Partidul Social Democrat rămâne un partener solid al fermierilor

În contextul crizei alimentare preconizate, capacitatea României de a hrăni Europa reprezintă un real element de securitate şi stabilitate, iar Partidul Social Democrat a înţeles pe deplin valoarea fermierilor români, dovada de necontestat fiind reprezentată de investiţiile din agricultură şi subvenţiile alocate ori de câte ori PSD a fost la guvernare.

Și de această dată, în doar 6 luni de guvernare, Partidul Social Democrat a accelerat implementarea soluţiilor concrete destinate desfăşurării activităţii fermierilor. Ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, a aprobat alocarea a 700 de milioane de lei proiectelor de investiţii pentru irigații, un element strategic care stă la baza unei agriculturi performante şi eficiente din punct de vedere al productivităţii.

Deşi foştii miniştri nu au acordat importanţa necesară extinderii şi modernizării sistemului naţional de irigaţii, în contextul secetei tot mai acute care se anunţă, actuala conducere a ministerului Agriculturii a anunţat că toţi fermierii care se află în zonele viabile de irigat vor avea acces la apă mai devreme faţă de alţi ani, asigurându-se astfel o producţie care să poată susţine cererea pieţei interne.

Elit - Gustul Desăvârșit

În acest moment, România poate iriga la nivel optim peste 1 milion de hectare de teren arabil, însă dacă s-ar fi putut beneficia şi de alocările din PNRR, atât de vitale pentru dezvoltarea ţării, toată suprafaţa agricolă a României ar fi putut fi irigată până la finalizarea noului cadru financiar multianual.

Chiar şi în aceste condiţii vitrege găsite la minister, ministrul Chesnoiu a găsit soluţii pentru a implementa măsuri de sprijin pentru asigurarea gratuită a apei pompate pe infrastructura principală de irigaţii şi suportarea a 50% din facturile la energie electrică pentru folosirea instalaţiilor de pompare de către fermieri. În acelaşi timp, continuă şi lucrările de modernizare a infrastructurii de irigaţii, într-un ritm accelerat, până la atingerea suprafeţei totale de 2 milioane de hectare irigabile.

Trebuie să amintim faptul că actualul Guvern a majorat la 1,5 miliarde de euro bugetul alocat investiţiilor în infrastructura de irigaţii şi a inclus prin lege, la finanţare, sistemele de irigaţii de la nivelul fermelor. Practic, acolo unde nu este extinsă încă reţeaua naţională, fermierii pot accesa fonduri directe pentru soluţii moderne de irigat.

Toate aceste acţiuni şi măsuri adoptate de Partidul Social Democrat demonstrează faptul că cel mai mare partid al românilor rămâne încă o dată cel mai mare partener de dialog, cu o strategie solidă şi cu viziune pentru dezvoltarea fiecărui sector al societăţii.

Cu respect pentru locuitorii județului Alba,

Deputat PSD, Tuhuț Radu Marcel


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare