Lipsa precipitațiilor aproape a înjumătățit rezervele de apă din lacurile de acumulare de pe Valea Sebeșului

Lipsa precipitațiilor aproape a înjumătățit rezervele de apă din lacurile de acumulare de pe Valea Sebeșului

Mai multe zone din România se confruntă deja cu secetă pedologică, potrivit unei noi analize și prognoze a Administrației Naționale de Meteorologie. Seceta pedologică moderată şi puternică este prognozată în februarie pe suprafeţe extinse din Moldova şi izolat în nordul şi nord-estul Munteniei şi în centrul Dobrogei. Culturile de grâu, orz și rapiță sunt în pericol.

Specialiștii prognozează că recolta de grâu românesc, de exemplu, abia dacă va trece pragul de 8 milioane de tone, față de 11 tone – cât a fost anul trecut. Investitorii din agricultură sunt de părere că situația s-ar putea redresa doar dacă va ploua mai mult în martie.

Citește și: FOTO-VIDEO: Priveliști de basm la Barajul și Lacul Oaşa din județul Alba. Locul din Munții Șureanu unde poposesc turiștii înainte de Poarta Raiului sau Transalpina

Posibilele probleme cu rezervele de apă sunt confirmate și de situația la zi raportată de Administrația Națională „Apele Române”. Această situație va persista probabil până în primăvară, când încep să se topească zăpezile de pe piscurile munților. Situația Hidrologică a Lacurilor din România, în speță, din județul Alba, în luna februarie 2022, se prezenta astfel: barajul Oașa, cu un nivel normal de retenție de 123,14 milioane metri cubi de apă, are acum 96,04 milioane metri cubi de apă; acumularea  Tău, cu un nivel normal de retenție de 21,37 milioane metri cubi de apă, are acum 11,3 milioane metri cubi de apă; acumularea Obrejii de Căpâlna, care poate reține 3,01 milioane metri cubi de apă, are acum 1,74 milioane metri cubi de apă; mai jos, pe Valea Sebeșului, barajul Petrești, cu un nivel normal de retenție de 0,64 milioane metri cubi de apă, are acum peste nivelul normal, 0,84 milioane metri cubi de apă.

Citește și: FOTO, VIDEO| Mănăstirea Oașa, refugiul sufletesc într-un loc mirific, mărginită de brazi falnici, cu vedere spre cer și priveliștea unui lac care taie respirația

Comparativ, situația e cam aceeași în toată țara: barajul cu cel mai mare nivel de retenție a apei, de pe râu, din țară, cel de la Izvorul Muntelui – Bistrița, cu o capacitate maximă de 1122 milioane metri cubi de apă,  are rezerve de apă la jumătate acum, de 647 milioane metri cubi de apă. Barajul de la Vidraru, cu o capacitate de 450,6 milioane metri cubi de apă, are acum 342,19 milioane metri cubi de apă.

Regimul precipitaţiilor din februarie rămâne destul de apropiat de cel din luna ianuarie. Din datele înregistrate în perioada 1961–2021 la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie se constată că, în luna februarie, cele mai mici cantităţi de precipitaţii, cuprinse între 20 şi 30 mm, sunt caracteristice Moldovei, Bărăganului şi Dobrogei precum şi Podişului Transilvaniei.

În extremitatea estică a Deltei Dunării și izolat, în centrul Transilvaniei și al Moldovei, valorile medii multianuale ale cantităţii de precipitaţii scad sub 20 mm. Cantități lunare mai mari de 40 mm se regăsesc în masivele din Carpaţii Meridionali, în Munții Banatului, Munții Apuseni și în Maramureş.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI