Opinii - Comentarii
20 septembrie 1866: S-a născut marele poet transilvănean George Coșbuc
20 septembrie 1866: S-a născut marele poet transilvănean George Coșbuc
George Coşbuc (n. 20 septembrie 1866, Hordou, comitatul Bistriţa-Năsăud, azi Coşbuc, judeţul Bistriţa-Năsăud; d. 9 mai 1918, Bucureşti) a fost un poet, critic literar, ocazional şi traducător român din Transilvania, membru titular al Academiei Române din anul 1916.
Poezia sa aparţine patrimoniului cultural naţional şi, deşi este considerat un poet care a scris poezii care se recitau la serbările şcolare sau populare, creaţia sa îl recomandă drept un autor clasic al literaturii române, un om cu un gust literar desăvârşit şi un autor canonic, care nu poate lipsi din manualele şcolare nici în ziua de azi. A dus, de asemenea, o prodigioasă activitate de iluminare a ţăranilor, e un precursor al mişcării poporaniste şi un tehnician desăvîrşit al prozodiei, folosea o gamă foarte variată de picioare metrice şi de ritmuri, de la cele ale poeziei populare la terza rima.
A dat o versiune completă a operei lui Dante, „Divina comedie”. A tradus foarte mult din lirica străină şi a adaptat prin localizare la sufletul şi mediul ţărănesc „Eneida” şi „Odiseea” („Iliada” a fost tradusă de contemporanul său, George Murnu) şi a introdus specii ale poeziei orientale, cum ar fi gazelul, în poezia română. Toate aceste calităţi îl recomandă pentru poziţia pe care o ocupă, de autor clasic, dar mai ales simţul echilibrului şi faptul că a scos în evidenţă partea solară, idilică, a sufletului ţăranului român.
Despre începuturile sale literare George Coşbuc mărturiseşte: „Cea dintâi poezie am publicat-o la vârsta de 15 ani într-o foaie pedagogică din Ardeal. N-o mai am şi nici nu ştiu ce era, însă îmi amintesc ca a fost o poezie de dragoste. Am publicat apoi fel de fel de încercări prin toate foile ardeleneşti.” După cum însuşi a mărturisit-o, Coşbuc intenţiona să realizeze o epopee, astfel încât „baladele” şi celelalte poeme luate din „poveştile poporului” pe care le-a scris, să capete „unitate şi extensiune de epopee”. Deşi nerealizată pe deplin, cele mai izbutite poeme ale sale se încadrează într-o viziune unitară, alcătuind o monografie epico-lirică a satului românesc. Regăsim în creaţia sa natura românească, muncile câmpeneşti, datinile ataşate marilor momente ale existenţei, erotica ţărănească, revolta ţăranului, experienţa tragică a războiului, momente din istoria poporului român.
În descrierea naturii, deosebindu-se de V. Alecsandri (cel dintâi pastelist remarcabil în evoluţia liricii româneşti), la Coşbuc obiectul evocării e omul pământului, peisajul având funcţia de a-i oferi acestuia cadrul de manifestare, în tradiţia poemelor lui Vergiliu şi ale lui Hesiod, cu ale sale „Munci şi zile”. G. Coşbuc închină fiecărui anotimp măcar câte o poezie, spectacolul lumii rurale relevând cadrul existenţial şi unele dintre îndeletnicirile ţărăneşti tipice („Noapte de vară”, „Vara”, „În miezul verii”, „Iarna pe uliţă”). Natura este plastică şi, de obicei, evocatoare de tablouri cu contururi exacte, exprimând puternice stări sufleteşti. Viziunea artistică din „Balade şi idile” este unitară, poemele impunându-se prin prospeţime şi prin optimism, în legătură intimă cu mentalitatea ţărănească, ale cărei ipostaze fundamentale le stilizează. Idilele sunt caracterizate printr-un lirism discret, în viziune obiectivată epic sau dramatic.
Poetul surprinde în scene de o graţie firească semnele tulburării erotice, jocurile şi capriciile iubirii, farmecul vârstei incerte, între o candoare sufletească şi o instinctivă tactică erotică. Imaginea, esenţializată, a psihologiei şi a comportamentului erotic este recompusă prin reacţiile, gesturile şi replicile eroilor. Se detaşează din idile o anume simplitate a situaţiilor, extrase dintr-un cotidian ţărănesc, stilizat cu graţie şi simplitate. Dovadă a unei înzestrări clasice temperamentale, înclinată spre lumea obiectivă şi nu spre atmosfera subiectivă, vocaţia poetului în descrierea naturii este desenul, în forma unor notaţii simple, neutre sub raport artistic, dar de o mare siguranţă şi expresivitate în mobilitatea percepţiei. Coşbuc a păstrat spiritul autentic românesc în balade, prin prezentarea momentelor nunţii („Nunta Zamfirei”) sau prin viziunea asupra morţii („Moartea lui Fulger”). Experienţa tragică a războiului, momentele din istoria naţională şi revolta ţăranului apar în sinteze poetice, reprezentative pentru psihologia noastră etnică şi a filosofiei implicate în atitudinea românească în faţa vieţii şi a morţii. Coşbuc a creat o operă de sensibilitate românească, sinteză de autentică şi originală substanţă poetică şi artistică.
În şedinţa din 13/26 mai 1916, sub preşedinţia lui Iacob Negruzzi, Secţiunea literară a Academiei Române hotărăşte cu 4 voturi din 6, să-l propună pe George Coşbuc membru titular al Academiei. La 20 mai/2 iunie plenul academic, prezidat de Barbu Delavrancea, alege ca membru activ pe poetul George Coşbuc. Vorbind în numele Secţiei literare, Duiliu Zamfirescu spunea în raportul său: „Reputaţia sa literară e aşa de întinsă, încât numele său a devenit popular în toate ţările locuite de români. Primindu-l în mijlocul nostru consfinţim ceea ce opinia publică a hotărât de mult. Domnul Coşbuc a dat poporului român, în mai puţin de 25 de ani, o cantitate de muncă literară atât de considerabilă, încât numai pentru aceasta s-ar cuveni să-i deschidem uşile amândouă pentru a-l primi între noi. Dar calitatea lucrărilor sale întrece cantitatea. Poeziile sale sunt adevărate poezii şi sunt originale.”
La 24 februarie 1918, apare în revista „Scena” din Bucureşti ultima poezie a lui Coşbuc – „Vulturul”. „La 9 mai 1918, poetul George Coşbuc moare la Bucureşti. Ţara pierde un mare poet, în sufletul căruia s-au reflectat toate aspiraţiile neamului nostru…”, spunea Bogdan-Duică la înmormântarea ilustrului dispărut. La moartea lui Coşbuc, Nicolae Iorga, cel care afirmase mai demult că „poezia lui Coşbuc este de o virtuozitate extraordinară”, publică un necrolog pe care-l încheie cu următoarele cuvinte: „Cel ce a cântat toate vitejiile neamului, de la Gelu al legendei până la dorobanţii din ’77, moare fără a fi văzut cu ochii sub steag pe aceia care au onorat din nou sfântul drapel al ţării. Să lăsăm ca asupra frunţii lui palide, acum liniştite, să cadă o umbră mângâietoare a depărtatului tricolor nevăzut.”
În ziarul „Lumina”, din Bucureşti, Liviu Rebreanu publică, la 14 mai 1918, articolul „George Coşbuc”, afirmând printre altele: „Coşbuc e primul poet pe care-l dă Ardealul literaturii româneşti. Ardelean a rămas toată viaţa. Până şi în graiul viu păstrase o notă ardelenească, particulară, care îi şedea bine. Aici în ţară dragostea lui a fost pentru cele şase milioane de ţărani. Simţea o fraternitate profundă cu dânşii… A răsărit deodată, fără să-l ştie nimeni, fără să facă ucenicia cafenelelor şi bisericuţelor bucureştene. Şi a biruit împotriva tuturor celor scufundaţi în inimaţii şi neputinţe. A adus lumină, sănătate, voioşie. Scrisul lui Coşbuc trăieşte şi va trăi cât va trăi neamul românesc.”
Opinii - Comentarii
24 septembrie: Ziua internaţională a persoanelor cu deficienţe de auz. Aproximativ 5% din populaţia lumii suferă de pierderea auzului
24 septembrie: Ziua internaţională a persoanelor cu deficienţe de auz. Aproximativ 5% din populaţia lumii suferă de pierderea auzului
În 2023, Ziua internaţională a persoanelor cu deficienţe de auz este marcată la 24 septembrie şi are ca temă „O lume în care surzi de pretutindeni pot semna oriunde!”. Obiectivul acestei zile este creşterea gradului de conştientizare cu privire la provocările persoanelor cu deficienţe de auz.
Iniţiativă a Federaţiei Internaţionale a Surzilor (World Federation of the Deaf – WFD), de la sărbătorirea pe parcursul unei zile evenimentele devenind tot mai numeroase s-a decis celebrarea pe durata unei săptămâni şi a fost aleasă ultima săptămâna a lunii septembrie, pentru a marca şi primul congres de constituire a organizaţiei, care a avut loc în 1951.
Sărbătorită în fiecare an în ultima duminică a lunii septembrie, această zi încheie săptămâna de evenimente dedicate persoanelor cu deficienţe de auz. Tema pentru săptămâna 2023: „O lume în care surzi de pretutindeni pot semna oriunde!”, a adus în atenţia factorilor de decizie, necesitatea respectării drepturilor omului în cazul persoanelor surde prin recunoaşterea legală a limbilor semnelor naţionale. 60% dintre statele părţi la Convenţia Naţiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi încă nu au obţinut recunoaşterea legală a limbilor semnelor lor naţionale. Recunoaşterea juridică este un proces care permite o mai mare conştientizare a drepturilor lingvistice şi culturale ale persoanelor surde şi deschide calea pentru schimbarea socială. WFD face apel la comunităţile de surzi să întreprindă acţiuni specifice pentru a se asigura că în comunităţile cu aceste deficienţe sunt incluse toate persoanele surde, după cum se arată pe wfdeaf.org/iwdeaf2023. Federaţia Mondială a Surzilor este o organizaţie globală a cărei activitate este desfăşurată pentru a asigura drepturi egale pentru 70 de milioane de surzi din întreaga lume.
De-a lungul anilor, evenimentele organizate pentru marcarea acestei zile au căpătat amploare şi au inclus o serie de conferinţe, expoziţii de artă, festivaluri de film, evenimente sportive şi distractive. Potrivit wfdeaf.org, aceste acţiuni impun participarea şi implicarea diverselor părţi interesate, inclusiv familii, colegi, organisme guvernamentale, interpreţi profesionişti ai limbajului de semne.
Mulţi oameni îşi pierd auzul. Peste 460 de milioane de oameni suferă de pierdere a auzului şi acest număr reprezintă aproximativ 5% din populaţia lumii. Zgomotul este principala cauză a pierderii auzului. Expunerea continuă la zgomot puternic provoacă de obicei piederea auzului. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, peste un miliard de persoane sunt expuse riscului de pierdere permanentă a auzului. De aceea este importantă săptămâna dedicată acestor deficienţe, populaţia având ocazia să cunoască cum poate face faţă pierderii auzului, aflând mai multe informaţii despre limbajul semnelor şi despre cum poate fi folosit.
De mai bine de un secol, persoanele cu deficienţe de auz din întreaga lume s-au organizat în asociaţii reprezentative pentru a-şi promova drepturile ce li se cuvin şi care trebuie respectate şi sunt reprezentate în fiecare grup la nivel naţional, cultural, lingvistic şi etnic. Aceste organizaţii au nevoie de resurse financiare pentru consolidare, pentru o funcţionare eficientă şi solicită sprijinul oraganizaţiilor naţionale cu putere de decizie.
Federaţia Mondială a Surzilor este una dintre cele mai vechi organizaţii internaţionale de persoane cu dizabilităţi din lume. Recunoscând că persoanele surde din întreaga lume se confruntă cu obstacole în calea participării la deciziile de elaborare a politicilor care îi afectează, WFD a luat fiinţă la Roma, Italia, la 23 septembrie 1951. La primul Congres Mondial au fost prezenţi doar delegaţi din partea a 25 de asociaţii naţionale ale surzilor. Astăzi, membrii organizaţiei reprezintă 125 de ţări de pe cinci continente. WFD colaborează cu Naţiunile Unite şi agenţiile sale de la sfârşitul anilor 1950. Cea mai recentă implicare a WFD a fost esenţială în susţinerea şi dezvoltarea Convenţiei Naţiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi (United Nations Convention on the Rights of Persons with Disabilities – CRPD), care a fost adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite în 2006 şi a intrat în vigoare în 2008. WFD rămâne activ implicată, în implementarea, monitorizarea şi promovarea ratificării CDPD de către statele membre.
Sursa: stiritvr.ro
Opinii - Comentarii
23 septembrie: Zămislirea Sfântului Ioan Botezătorul, prorocit că va fi mare înaintea Domnului, întrecându-i pe toţii sfinţii cu mărimea darului lui Dumnezeu
23 septembrie: Zămislirea Sfântului Ioan Botezătorul, prorocit că va fi mare înaintea Domnului, întrecându-i pe toţii sfinţii cu mărimea darului lui Dumnezeu
În această zi, prăznuim Zămislirea Sfântului Ioan Botezătorul. Este o sărbătoare cu crucea neagră, deosebit de importantă mai cu seamă pentru femeile care vor, dar nu reuşesc să rămână gravide. De asemenea, rugăciunile rostite în această zi către Sfântul Ioan Botezătorul sau către Sfinţii Săi Părinţi, Zaharia şi Elisabeta, protejează copiii şi îi aduc pe calea cea dreaptă pe cei rătăciţi.
Citește și: Cele 6 sărbători închinate Sfântului Ioan Botezătorul, Înaintemergătorul și Botezătorul Mântuitorului • Când îl sărbătorim pe Sfântul Ioan Botezătorul
Sfântul Arhanghel Gavriil i-a vestit lui Zaharia, în timp ce slujea la templu, că soția să Elisabeta, înaintată în vârstă, va naște un fiu care se va numi Ioan. Nașterea lui Ioan s-a petrecut cu șase luni înaintea nașterii lui Iisus. Zaharia, fiind înaintat în vârstă, s-a îndoit de cuvintele Arhanghelului Gavriil. Din acest motiv a rămas mut până în momentul în care şi-a botezat fiul, scrie crestinortodox.ro.
Sfântul Nicolae Velimirovici spune „Dacă dorim să știm cum se pot naște copii din părinți sterpi și vârstnici, să nu mergem să-i întrebăm pe oameni, căci nu vor avea ce să ne spună. Faptele despre care se întreabă sunt mai presus de știință naturală. Mai curând să mergem să privim la puterea lui Dumnezeu care le-a făcut pe toate din nimic, care nu a avut nevoie de părinți tineri sau vârstnici că să-l facă pe Adam. Decât să fim curioși, mai bine să dăm slavă lui Dumnezeu care ne-a descoperit puterea Să nouă păcătoșilor”.
Biserica i-a închinat Sfântului Ioan șase sărbători: zămislirea lui – 23 septembrie; nașterea – 24 iunie; soborul lui – 7 ianuarie; tăierea capului – 29 august; prima și a două aflare a capului – 24 februarie; a treia aflare a capului sau – 25 mai.
Citește și: Mesaje de Sfântul Ion. Urări de Sfântul Ion și FELICITARI de Sf Ioan Botezătorul
Biserica măreşte şi sărbătoreşte numai trei mame de ale căror zămisliri s-a minunat lumea: „Acestea au fost Sfânta şi dreapta Ana, Sfânta Elisabeta şi Prea Sfânta, Preacurata Fecioara Maria. Dreapta Ana a zămislit pe Născătoarea de Dumnezeu; Elisabeta, pe Mergătorul înainte; iar Fecioara Maria, pe Hristos, Mântuitorul nostru”. (vol. „Vieţile Sfinţilor”)
Toate aceste zămisliri s-au binevestit prin vestitor ceresc şi s-au săvârşit de darul lui Dumnezeu, dar nu fără învoirea celor ce zămisleau.
Aşadar, preotul Zaharia, tatăl Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, a primit vestea zămislirii fiului său în timp ce se afla la templu şi slujea.
Vestitorul a fost Sfântul Arhanghel Gavriil, aşa cum arată Sfântul Evanghelist Luca: „Şi i s-a arătat îngerul Domnului, stând de-a dreapta altarului tămâierii. Şi văzându-l, Zaharia s-a tulburat şi frica a căzut peste el. Iar îngerul a zis către el: Nu te teme, Zaharia, pentru că rugăciunea ta a fost ascultată şi Elisabeta, femeia ta, îţi va naşte un fiu şi-l vei numi Ioan” (Luca 1, 11-13).
Citește și: Mesaje de Sfântul Ioan. Felicitări de Sfântul Ioan. Urări de Sfântul Ioan
Arhanghelul i-a prorocit şi că Ioan va fi mare înaintea Domnului, întrecându-i pe toţii sfinţii cu mărimea darului lui Dumnezeu.
Zaharia, pentru că şi el, şi Elisabeta erau foarte înaintaţi în vârstă, s-a îndoit de cuvintele Arhanghelului. Atunci, Arhanghelul Gavriil l-a certat pentru necredinţă, spunându-i că va rămâne mut până la naşterea pruncului (Luca 1, 18-20).
Zămislirea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul s-a petrecut cu şase luni înainte de Buna Vestire a Arhanghelului Gavriil către Fecioara Maria.
Sursa: agerpres.ro, romaniatv.net
Opinii - Comentarii
23 septembrie, Echinocțiul de toamnă 2023 – sfârșitul oficial al verii și începutul toamnei astronomice: Ziua scade, iar noaptea devine tot mai lungă
23 septembrie, Echinocțiul de toamnă 2023 – sfârșitul oficial al verii și începutul toamnei astronomice: Ziua scade, iar noaptea devine tot mai lungă
România pășește în toamna astronomică, ceea ce înseamnă că ziua începe să scadă, iar noaptea să devină tot mai lungă. Echinocțiul de toamnă are loc în acest an pe data de 23 septembrie, la ora 09.50.
Citește și: Echinocțiul de toamnă 2023: Toamna începe oficial. Zilele devin mai scurte, iar nopțile mai lungi
Evenimentul marchează debutul toamnei din punct de vedere astronomic, moment din care ziua scade treptat, iar noaptea devine din ce în ce mai lungă, până la solstițiul de iarnă care va avea loc pe 22 decembrie.
Conform astro-urseanu.ro, punctul echinocțiului de toamnă, numit și „punct autumnal”, se află pe sfera cerească la intersecția eclipticii (ce reprezintă proiecția pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică.
Începând de la această dată, durata zilelor va continua să scadă, iar cea a nopților să crească, până la data de 21 decembrie, când va avea loc momentul solstițiului de iarnă.
Conform tradiției populare, în ziua echinocțiului, în acest an pe 23 septembrie, gospodarii trebuie să bată nucile și să scuture merii și gutuii. De asemenea, este bine ca în ziua echinocțiului gospodarii să pregătească primul must din strugurii proaspăt culeși. Cei care au copii nu au voie să-i certe, pentru că aceștia nu vor avea noroc în viață.
În emisfera sudică a Pământului începe primăvara
Aflându-se deci, la această dată, în dreptul ecuatorului ceresc, Soarele va răsări și va apune chiar în punctele cardinale est și vest, durata zilelor fiind astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopților. Singurele excepții le întâlnim în regiunile polare, în zona polului nord începând lunga noapte polară, iar în cea a polului sud Soarele ivindu-se deasupra orizontului, timp de 6 luni, până la momentul echinocțiului de primăvară.
În emisfera sudică a Pământului, data de 22 septembrie marchează începutul primăverii.
-
Ştirea zileiacum 24 de ore
Un bărbat din Alba a vrut să păcălească aplicația SUMAL „inspectorul pădurii”: Cum a scăpat de urmărirea penală
-
Ştirea zileiacum 13 ore
UPDATE FOTO| ACCIDENT rutier la Tăuți: Un autoturism condus de un tânăr de 20 de ani a intrat într-un cap de pod. O femeie de 73 de ani a ajuns la spital
-
Ştirea Taacum 10 ore
ȘTIREA TA| SCANDAL în miez de noapte într-un fast-food din Alba. Mai mulți tineri și polițiști, amenințați cu cuțitul de un bărbat: ”Te leg de mașină cu lanțuri și te trag, te omor”
-
Ştirea zileiacum 11 ore
ANGAJĂRI la STAT 2023: Posturi vacante în instituții din Alba, la data de 24 septembrie 2023. Calendarul examenelor și condițiile de înscriere la CONCURS
-
Ştirea zileiacum 22 de ore
FOTO| Șezătoare la poartă, într-o comună din Alba: ”Mașinile se opresc și lumea vine să se intereseze și să aprecieze ceea ce facem”
-
Ştirea zileiacum 13 ore
FOTO| INCENDIU la o anexă gospodărească din Teiuș: Au intervenit pompierii cu două autospeciale