Lege care interzice folosirea limbii maghiare în administrație cu prețul pierderii mandatului de primar sau a locului de muncă, adoptată tacit

Un proeict de lege inițiat de Bogdan Diaconu (foto), deputat în Parlamentul României și președinte al Partidului România Unită (PRU), ale cărui prevederi interzic folosirea limbii maghiare în administrațiile locale cu prețul pierderii mandatului de primar sau a locului de muncă, a fost adoptată tacit de plenul Camerei Deputaţilor, în ședința de ieri.

Propunerea legislativă, care nu are practic nicio șansă să fie aprobată de Senat, camera decizională în acest caz, cunoaște mediatizarea din cauza că termenul constituțional pentru dezbatere şi vot final a fost depăşit și astfel, în  mod automat, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art.75 alin.(2) din Constituţie şi ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor (n.r. adoptarea tacită).

Potrivit Eexpunerii de motive a proiectului de lege: “promovarea unor alte limbi în detrimentul limbii române, are ca efect slăbirea statului român în anumite zone din România şi transformarea populaţiei româneşti într-o populaţie tolerată (…)

Reprezentanţii minorităţilor naţionale, mai cu seamă a celei maghiare, au profitat de Legea 215/2001 pentru a izgoni limba oficială a statului român din anumite comunităţi şi a transforma zone întregi în fiefuri care parcă aparţin unui stat străin, încălcând astfel Constituţia. Prezentul proiect de lege asigură din acest punct de vedere revenirea la respectarea statalităţii româneşti, aşa cum este ea definită de Constituţie în aşa fel încât românii din zonele în care locuiesc şi alte minorităţi să nu se simtă străini în propria lor ţară, iar limba lor ameninţată cu dispariţia.

Prezenta propunere legislativă reintroduce limba română în administraţia locală, acolo de unde ea a dispărut încetul cu încetul, în zonele controlate de politicienii maghiari care nu îşi ascund intenţiile autonomiste şi separatiste, exprimate inclusiv prin dispariţia limbii române din zonă. Tocmai de aceea, adoptarea prezentei legi este o necesitate de reafirmare a suveranităţii şi statalităţii României în zonele în care românii se simt abandonaţi de statul român şi îşi trăiesc viaţa ca străini în propria lor ţară. Din acest motiv, am prevăzut în lege şi interdicţia condiţionării angajării în cadrul instituţiilor statului român de cunoaşterea unei limbi a minorităţilor, cunoscute fiind discriminările la care sunt supuşi românii din Harghita şi Covasna care nu cunosc limba maghiară, ceea ce reprezintă un proces planificat de maghiarizare a administraţiei locale şi de îndepărtare a românilor din aparatul primăriilor şi Consiliilor Judeţene.

În mod firesc, cei care încalcă statutul de limbă oficială a limbii române îşi vor pierde mandatul sau locul de muncă şi nu vor mai putea activa în instituţiile statului român. Fără măsurile pe care le propune prezenta lege, cel puţin două judeţe ale României vor dispărea de pe radarul statului român, fiind preluate şi controlate politic şi administrativ de grupări politice care ascultă de ordinele unui stat străin direct interesat de înstrăinarea de România a Transilvaniei şi care recunosc public dorinţa de a trece peste prevederile constituţionale ale statului român.”

TB

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI