Leacuri populare contra suferinţelor primăverii

S-au transmis din generaţie în generaţie, din om în om şi din casă în casă, mutându-se de la sat la oraş. Leacurile populare de sănătate n-au frontiere. Aplicate de sute de ani, verificate tot timpul în practica imediată a vieţii, ele reprezintă o uriaşă experienţă de luptă cu boala, care nu dă greş niciodată. Astăzi, când medicina ştiinţifică, cu toată puterea şi strălucirea ei, nu poate să ofere soluţii pentru toate afecţiunile sau, uneori, oferă soluţii prea dure, leacurile naturale reprezintă o alternativă de excepţie.
Suferinţe ale tubului digestiv
Arsuri la stomac
lMâncaţi migdale: Consumul a 5-10 migdale pe zi înlătură, adesea, arsurile la stomac. Uleiul pe care îl conţin depune o peliculă protectoare pe pereţii stomacului, iar proteinele conţinute în sâmburi formează un tampon natural, în combinaţie cu acidul clorhidric.
lSucul de morcovi cruzi sau cartofi (două pahare pe zi) potoleşte arsurile.
lRădăcină de reglisă: fierbeţi 50 de grame de rădăcină rasă de reglisă, într-un litru de apă, vreme de 10 minute. Lăsaţi să se macereze 5-6 ore. Beţi câte un pahar de trei ori pe zi, vreme de trei săptămâni. Faceţi o pauză de 10 zile, apoi reluaţi tratamentul. Atenţie: reglisa e contraindicată în caz de hipertensiune.
Aerofagie, balonări
lCărbunele vegetal: obţinut prin calcinarea materiei de origine vegetală, este un absorbant ideal, care fixează pe suprafaţa lui bacteriile, toxinele, dar mai ales gazele intestinale, care sunt eliminate pe cale naturală. Se găseşte în farmacii, sub formă de pastile.
lInfuzie de tarhon: dacă după ce mâncaţi aveţi dureri de stomac sau vi se umflă abdomenul, presăraţi pe tot ce mâncaţi puţin tarhon tocat sau, şi mai bine, faceţi o infuzie, pe care o beţi după masă. Se opăreşte o linguriţă de plantă cu o cană de apă şi se lăsă să stea 10 minute.
lVinul de angelică: într-un litru de vin roşu natural se pun la macerat 30 g de rădăcină de angelică, un vârf de cuţit de scorţişoară, un praf de nucşoară rasă, o cuişoară. Se lăsă să stea 20 de zile, apoi se strecoară şi se pune în sticlă. Se bea un păhărel de ţuică, înainte de mesele principale de peste zi. La fel de bun este şi lichiorul de angelică: puneţi la macerat 40 g de rădăcină de plantă într-un amestec de 1/3 ţuică naturală de prune şi 2/3 apă de izvor. Când e gata, filtraţi şi adăugaţi 200 g de miere.
Leacuri populare contra suferinţelor primăverii
lSeminţe de mărar: după masă, preparaţi o infuzie dintr-o linguriţă de seminţe de mărar, opărite cu o cană de apă, şi lăsaţi-le să se infuzeze 10 minute. Au efect imediat.
lInfuzie digestivă din chimen: celebru pentru combaterea gazelor la stomac şi împotriva aerofagiei în general, chimenul se prepară în felul următor: se opăreşte o linguriţă de seminţe cu o cană de apă, se lăsă să se infuzeze 10 minute, apoi se bea câte o ceaşcă după fiecare masă.
Colici intestinale
lLichior de tarhon – se prepară un sirop din 200 g zahăr şi 1/2 litru de apă. După ce se răceşte, se adaugă 1/2 litru alcool de 45 de grade. În amestec se pune apoi un pumn de frunze şi tulpini de tarhon. Se lasă la macerat 45 de zile. În clipa spasmelor dureroase, beţi un păhărel de lichior. Calmează şi durerile menstruale.
Digestie dificilă
lVin de rozmarin: puneţi 150 g de frunze proaspete de rozmarin sau 40 de grame de frunze uscate, într-o sticlă de 750 ml. Turnaţi deasupra vin alb (dacă doriţi să fie şi diuretic) sau vin roşu (pentru efect fortifiant). Închideţi sticla cu dop şi lăsaţi să macereze conţinutul vreme de 15 zile, scuturând din timp în timp. Când e gata, strecuraţi lichidul şi puneţi-l într-o sticlă curată. Se bea câte un păhărel de ţuică după mesele principale.
Anemie de primăvară
lRădăcină de ştevie de grădină: este foarte bună împotriva anemiei, pentru că absoarbe fierul din pământ. Se prepară un decoct dintr-o linguriţă de rădăcină de stevie, care se fierbe într-o cană de apă, vreme de 5 minute. Se strecoară, se beau două căni pe zi, înainte de masă, una dimineaţa şi alta seara, înainte de culcare.
lHreanul: rădăcina de hrean este recomandată şi pentru copiii care suferă de rahitism. Se pun la fiert 10-15 g de rădăcină de hrean tăiată mărunt, în jumătate de litru de apă, şi se fierbe 10 minute. Se beau 2-3 căni pe zi. O reţetă mai gustoasă: se taie rădăcina de hrean în rondele, care se pun într-un borcan şi se pudrează cu zahăr. Se închide borcanul şi se pune conţinutul la macerat. Din siropul format, i se administrează copilului o lingură pe zi.
Afecţiuni respiratorii
lDecoct din conuri de brad: se pun 3-4 conuri de pin sau brad într-un litru de apă şi se lăsă să se macereze o oră. Apoi se pune vasul pe foc şi se lăsă să fiarbă 3-4 minute. Se stinge focul, se acoperă vasul cu un capac, se lăsă să se infuzeze 10 minute. Se strecoară. Se beau trei căni de ceai pe zi.
Leacuri populare contra suferinţelor primăverii
Crize de astm
lBăutura de usturoi – se taie o căpăţână de usturoi în lamele fine şi se pun la macerat 15 zile, în trei litri de ţuică de ţară. Se scutură în fiecare zi. Se filtrează printr-un tifon. În caz de criză de astm, se înmoaie o bucată de zahăr în acest alcool şi se suge încetişor.
lInfuzie de turiţa-mare – se opăreşte o linguriţă de plantă cu o cană de apă şi se lasă la infuzat 10 minute. Se bea o cană pe zi. Răreşte crizele şi le potoleşte. Atenţie: turiţa e interzisă în caz de constipaţie.
lInfuzie de lumânărică – se opăreşte o linguriţă de plantă cu o cană de apă. Se lăsă să se infuzeze 10 minute, se strecoară. Se beau 3-4 căni pe zi. Strecuraţi ceaiul printr-un tifon, fiindcă planta are nişte perişori mici care pot irita esofagul.
lRespiraţi vapori de mentă – pentru degajarea bronhiilor, inhalaţiile cu frunze de mentă dau rezultate excelente. Puneţi un pumn de plantă într-un lighean, turnaţi deasupra apă clocotită şi respiraţi vaporii fierbinţi, cu grijă să nu vă ardeţi. Pe lângă frunze, puteţi adăuga şi 4-5 picături de ulei esenţial de mentă.
Bronşita
lSirop de ceapă şi varză – tocaţi o ceapă, apoi amestecaţi-o cu 2-3 frunze de varză tăiate cât mai mărunt. Pudraţi-le cu zahăr tos şi lăsaţi-le la macerat 48 de ore. Se formează un soi de sirop din care se ia câte o lingură de mai multe ori pe zi.
lSirop de violete – 100 g de flori uscate sau proaspete se amestecă cu 400 g de miere, 300 ml de apă, se pun la fiert până ce lichidul dobândeşte consistenţa unui sirop. Se filtrează şi se păstrează la rece. Se administrează 2-3 linguriţe seara.
lDecoct de ceapă – tăiaţi 3 sau 4 cepe în sferturi, fierbeţi-le într-o jumătate de litru de apă, vreme de 10 minute. Strecuraţi. Se bea tot lichidul într-o zi, porţionat, în pahare de ţuică.
lBaie de cimbru – se fierb 400 g de cimbru în 4 litri de apă, vreme de 3-4 minute. Se strecoară şi se toarnă în apa din baie.
Gripă de primăvară
lBăutura de cui încins – Puneţi un ibric cu apă la fiert. Puneţi să se înroşească pe flacără aragazului un cui de fier lung de 3 cm. Umpleţi cu apă fierbinte o jumătate de pahar. Adăugaţi o pastilă de aspirină şi 2 linguriţe de rom. Amestecaţi pentru a dilua pastila. Adăugaţi în pahar 9 cuişoare. Când cuiul e roşu, apucaţi-l cu grijă cu un cleşte şi vârâţi-l în lichid. Aşteptaţi să sfârâie, scoateţi-l afară, apoi beţi lichidul încetişor, înghiţitură de înghiţitură (fără să înghiţiţi cuişoarele, care se filtrează cu dinţii). Culcaţi-vă, învelindu-vă cât mai gros pentru a transpira. Dacă e necesar, repetaţi operaţia.
lVin fierbinte cu scorţişoară: puneţi la fiert o sticlă de vin roşu. Adăugaţi 15 g de scorţişoară, 5 bucăţi de zahăr şi câteva felii de lămâie. Beţi o jumătate de sticlă pe zi, împărţită în 4 porţii. Se repetă reţeta, trei zile la rând. Gripa va cere îndurare… Dacă totuşi boala trenează, faceţi o cură de mere. Mâncaţi între 500 g – 1 kg de mere rase, exceptând orice alt aliment, vreme de 2-3 zile.
Răceli de primăvară
lBaie de picioare cu muştar: muştarul bunicilor noastre este de mare actualitate în răceli mai uşoare. Amestecaţi 150 g faină de muştar cu puţină apă rece. Lăsaţi-o să stea un sfert de oră, apoi adăugaţi pasta obţinută în 4 litri de apă caldă (38 de grade). Turnaţi-o într-un lighean şi băgaţi-vă picioarele înăuntru. Temperatura apei nu trebuie să depăşească 40 de grade, fiindcă muştarul îşi pierde puterea.
lCataplasme cu hrean: radeţi rădăcină de hrean şi puneţi cataplasme pe piept.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI