Lăcaşul în care Craiul Munţilor Apuseni, Avram Iancu, a primit Taina Sfântului Botez – Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din Vidra Medie

Parohia Ortodoxă cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din Vidra Medie, semeaţă şi mândră în soare, poartă cu sine o istorie mai veche de 800 de ani. Dacă ar fi să ne luăm după datarea picturii de pe catapeteasma bisericii – secolul al VIII-lea (!) – simbolul ortodoxiei din Ţara Moţilor poartă cu sine peste un mileniu de istorie românească.

Pe catapeteasma fostei biserici din secolul al VIII-lea se mai văd încă pictaţi cei 12 Apostoli, Patriarhii Vechiului Testament, simbolul Sfintei Cruci. De altfel, biserica ”din Ciungi”, cum este cunoscută de oamenii locului, este un simbol al românismului pentru că aici a fost botezat Crăişorul Munţilor, “prefectul general al legionarilor români”, Avram Iancu. Parohia Ortodoxă Vidra Medie are acum un număr de 269 de credincioşi. Înainte vreme, şi vorbim de peste 800 de ani, ne povesteşte preotul paroh Andrei Vasile Bâldea, a fost singura biserică de pe ambele văi ale Arieşului. Aici veneau la slujbă sau să-şi îngroape morţii creştinii din localităţile Vidra de Sus – azi (Avram Iancu), Citera – judeţul Hunedoara, Iarba Rea (Gîrda), Gîrda, Lăzeşti, Neagra (Poiana Vadului), Săcătura (Vadu Moţilor) şi Ponorel.

Credincioşi din nu mai puţin de 10 cătune participau la viaţa religioasă ce se desfăşura în acest sfânt lăcaş de cult! Preotul Bâldea ne spune că în 7 august, după sărbătoarea Schimbării la Faţă, din nou sunt aşteptaţi aici creştinii de pe ambele văi ale Arieşului pentru a asista la slujba de resfinţire a lăcaşului de cult recent renovat, slujbă oficiată sub îndrumarea ÎPS Irineu.

*Vidra din Ţara Vidrelor…

Denumirea comunei Vidra vine de la numele întregii depresiuni Ţara Vidrelor. Aici este locul unde au trăit şi încă mai trăiesc asemenea animale carnivore subacvatice. Această comună a fost locuită încă de pe vremea geto-dacilor şi a stăpânirii romane, aceştia fiind atraşi aici de aurul Munţilor Apuseni. În creştetul acestor munţi, la 17 kilometri de oraşul Cîmpeni, pe drumul ce se întinde până sub poalele Munţilor Găina şi Biharia, se află parohia cu frumoase tradiţii româneşti – Vidra Medie.

CITEȘTE ȘI: Muntele Găina sau ”Muntele Dragostei” din Alba, unde are loc anual Târgul de fete, încărcat de legende și tradiție

Prin mijlocul acestei parohii şerpuieşte Arieşul Mic. De o parte şi de alta a acestui râu, ce desparte parohia în două, sunt presărate case care se văd ici colo, până sus, pe dealuri. Case locuite de români, creştini moţi, cu inimi nobile şi suflete alese, ascultători, dinamici şi gata să lupte pentru dreptate. Parohia Vidra Medie se învecinează spre est cu Parohia Vidra de Jos, numită Goieşti, spre vest cu Parohia Vidra de Sus numită Avram Iancu, iar spre nord cu Parohia Neagră, numită azi Poiana Vadului.

Biserica Crăişorului are peste un mileniu de istorie Hrisovul bisericii depune mărturie scrisă că aceasta ar fi fost construită din secolul al XIII-lea, cu Hramul „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil”. Localnicii o mai ştiu ca “Biserica din Ciungi”, acest nume primindu-l de la uriaşii arbori care se înălţau de jur împrejur ca nişte străjeri fideli ce ocroteau de vânturi şi furtuni sfântul aşezământ.

În această biserică a primit Taina Sfântului Botez, în anul 1824, Craiul Munţilor Apuseni, Avram Iancu. Primul frate, Ioan, s-a născut în anul 1822. A fost botezat, conform hrisoavelor, de preotul Vasile Gomboş şi a avut ca naşă pe “Moaşe-sa, Gligor Măriuţ [ă], groştioriţă”. Al doilea fiu, Avram, s-a născut în anul 1824, la vremea cireşelor, adică la sfârşitul lunii iulie, data unanim acceptată de istoriografia românească. De acest aşezământ se leagă şi o mică istorioară care nu trebuie omisă, ne povesteşte preotul Bâldea, transmiţând la rândul său cele auzite din vechime: ”Se spune că vreo câţiva moţi creştini, care în zorile unei dimineţi de toamnă porniră în drum spre târgul de la Cîmpeni, când au ajuns pe lângă locul unde se află acum biserica, au văzut doi cerbi jucându-se în coarne, o minune. Ei au proclamat atunci: «aici va trebui neapărat să se ridice o biserică». Şi aşa a fost”.

Biserica este construită în stil ardelenesc, din piatră, cărămidă şi babdiţă, acoperită cu tablă zincată. Cele două clopote din turlă atestă prin inscripţia de pe ele că sunt turnate în anul 1596. Şi în zi de azi au un sunet plăcut şi puternic, cu toate că vârstnicii povestesc că odată aveau un sunet mult mai puternic, dar au fost fierte într-un cazan cu lapte, unde au fost ascunse ca să nu fie luate de duşmani, explică preotul Bâldea.

Preotul paroh ne mai spune: ”Acest monument spiritual, lăcaş sfânt de închinare, a suferit în decursul timpului unele modificări: în anul 1689 s-a mai extins spaţiul sfintei biserici prin unele adăugiri, după cum se poate observa din construcţie. În anul 1690 i s-a adăugat turnul, unde au fost aşezate clopotele, acestea funcţionând într-o clopotniţă din curtea bisericii. Menţionăm că tradiţia populară arată că ar fi fost trei clopote, dar unul a fost sustras în perioada Primului Război Mondial, în vederea confecţionării de gloanţe. Biserica păstrează pe catapeteasmă o pictură murală originală de la sfârşitul secolului al VIII-lea, din lăcaşul de închinare iniţial, mai mic. Deoarece pictura se afla într-un stadiu avansat de deteriorare, biserica a fost repictată în întregime, prin anul 1950, iar din anul 1992 au început iarăşi importante lucrări de consolidare şi de pictură. Pictura actuală, în frescă, a fost executată cu mare dragoste pentru aceste locuri de către pictorii timişoreni Ion şi Ana Bădilă ajutaţi de ucenicii Mihai Bădilă şi Cristian Voica în anul 1998. Sfinţirea bisericii s-a făcut de către Î.P.S. Andrei Andreicuţ al Alba Iuliei, la data de 9 iulie 2000”.

Preoţii slujitori ai acestei sfinte biserici în decursul timpului au fost: pr. Nicolae Petru originar din Vidra, pr. Mihai din Poienile Vidrii, pr. Cioran Mihail (1850-1885), pr. Nicola Petru (1885-1912), pr. Nicola Grigore (1912-1939 ), pr. Ciurea Dumitru (1939-1957), pr. Matei Ioan (1957-1958), pr. Mihalache Nicolae (1958-1962 ), pr. Todea Viorel (1962-1964), pr. Andreica Gheorghe (1964-1966), pr. Nanti Vasile (1966-1967), pr. Peteleu Dragomir (1967-1987), pr. Muntea Petru (1988-1992), pr. Iancu Roman (1992-2012) , pr. Bâldea Andrei (2012-prezent). Printre epitropii de seamă ai zonei merită pomeniţi Jurcă Alexandru, Achimeţ Nicolae şi Resiga Petru. Au cântat în strana bisericii Crăişorului, de-a lungul timpului, cantorii locului: Lodoabă Remus, Mocanu Vasile, David Nicolae, Vârtan Ioan, Iancu Gheorge, Resiga Nicolae, Vesa Nicolae, Cârja Alexandru, Tomuş Nicolae şi Trif Marinel. Aşadar, în suişul dumneavoastră turistic, de weekend, spre Târgul de Fete de pe Muntele Găina, merită să faceţi un popas duhovnicesc la Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din Vidra Medie. Să vă botezaţi alături de duhul Crăişorului, ca mai apoi, sus, în vârful Găina, să-i strigaţi în cele patru zări dorul, unicul. Cel cu naţiunea fericită…

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI