La SC Cupru Min SA Abrud – Privatizare să fie, dar nu oricum!

    După ce în anul 2008 şi apoi în anul 2009, AVAS a eşuat în tentativa sa de privatizare a S.C. CUPRU MIN S.A Abrud, pe data de 26 octombrie 2011, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri a dat publicităţii anunţul prin care scoate la privatizare cea mai mare exploatare minieră de cupru din România. Vânzarea, programată iniţial pentru luna ianuarie 2012 şi amânată, după câte se pare, pentru luna aprilie, urmează a se face prin intermediul Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie.
Las la aprecierea specialiştilor dacă este benefică pentru statul român, vânzarea la un preţ de numai 263.285.406, 72 lei (puţin peste 60 milioane de euro), a întregului pachet de acţiuni, în condiţiile în care doar zăcământul cuprifer este estimat a fi de peste 900 de mii de tone, reprezentând 60 % din rezerva de minereuri cuprifere a României.
Ceea ce se ignoră, când este vorba de aprecierea valorii S.C. CUPRU MIN S.A Abrud, este faptul că, pe lângă utilaje şi infrastructură de zeci de milioane de euro, respectiva societate are în administrare peste 1.000 hectare (100 km pătraţi) de foste terenuri agricole şi forestiere, pe care sunt amplasate obiectivele sale: cariera de minereu, releul benzilor magistrale de transport, incinta uzinei de preparare, haldele de steril, iazul de decantare, drumurile de acces etc.
Atât iazul de decantare cât şi haldele de steril (adică depozitele de reziduuri miniere) sunt amplasate pe locul unde, cu 30 de ani în urmă, se aflau 9 din cele 23 de sate ale comunei Lupşa (până la reforma administrativă din anul 1950, cele 9 sate formau, împreună, comuna Geamăna). Prin decrete prezidenţiale succesive, în perioada 1979 – 1989 cetăţenii din Geamăna au fost expropriaţi abuziv de construcţii şi terenuri în suprafaţă de peste 360 de hectare, terenuri care în prezent sunt acoperite, în cea mai mare parte, de iazul de decantare şi halda de steril. Peste 90% dintre familiile ce locuiau în Geamăna au fost obligate să-şi părăsească satul. Câteva familii au continuat să locuiască în casele expropriate, deoarece puţinii bani primiţi drept despăgubire n-au fost îndeajuns pentru a-şi cumpăra ori a-şi construi o locuinţă în altă parte.
Toate decretele prezidenţiale ce au stat la baza exproprierilor au avut caracter secret, nefiind publicate în buletinele oficiale din vremea respectivă, având aplicată, prin sigilare, sintagma: „Nu se publică în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România”. Drept urmare, conform Legii 10/2001, art.2, alin. (1), lit. „f”, exproprierile au fost abuzive. Recentele sentinţe ale unor instanţe de judecată, bazate pe expertize riguroase, confirmă faptul că despăgubirile acordate la data exproprierilor reprezintă doar a zecea parte din valoarea imobilelor expropriate.
În baza Legii 10/2001, la S.C. CUPRU MIN S.A Abrud au fost primite şi înregistrate 101 notificări, 54 dintre acestea fiind depuse de foştii locuitori ai satelor din Geamăna. Marea majoritate a cetăţenilor expropriaţi n-au reuşit să depună notificările în termenul legal (14.02.2002).
În calitatea sa de entitate investită cu soluţionarea notificărilor, S.C. CUPRU MIN S.A Abrud a emis decizii prin care constată că „imobilele construcţii şi terenuri nu pot fi restituite în natură” şi propunea „acordarea de măsuri reparatorii de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor”, aflată în subordinea Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor. Conducerea societăţii şi-a motivat deciziile prin faptul că imobilele notificate sunt amplasate între iazul de decantare şi haldele de steril, gospodăriile respective fiind „într-un real pericol în eventualitatea alunecării haldelor de steril”.
Folosind drept pretext faptul că 12 case din cele notificate, n-au fost demolate, ANRP a respins pentru a doua oară cele 12 dosare, invocând principiul „prevalenţei restituirii în natură”. În motivarea ANRP, care este cât se poate de cinică, se spune că „chiar dacă în adresa d-vs este specificat faptul că terenurile şi construcţiile ce fac obiectul notificărilor vor fi ocupate în timp de către steril, facem precizarea că situaţia prezentată nu se încadrează în excepţiile prevăzute de legiuitor de la principiul prevalenţei restituirii în natură”.
Fără a pune la îndoială cunoaşterea legislaţiei de către factorii responsabili din Ministerul Economiei, doresc a le aminti că „este interzisă înstrăinarea sau schimbarea destinaţiei imobilului a cărui restituire în natură nu este posibilă”, „sub sancţiunea nulităţii absolute” (art.10 şi 21 din Legea 10/2001).
Cetăţenii expropriaţi abuziv, cărora li se refuză în mod constant acordarea unor măsuri reparatorii, se văd nevoiţi a-şi apăra drepturile prin justiţie. La această dată, la Secţia Civilă: a Tribunalului Alba se află deja depuse mai multe plângeri, prin care sunt chemate în instanţă, atât S.C. CUPRU MIN S.A Abrud, în calitate de unitate deţinătoare şi entitate investită cu soluţionarea notificărilor, cât şi Ministerul Economiei, ca acţionar unic şi for tutelar al susnumitei societăţi.

Prof. Ioan DUMITRAŞ, preşedintele Asociaţiei „Geamăna”

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI