La Alba Iulia, pe Sala Unirii se remontează stemele României Mari, scoase în anul 1948
Sala Unirii din Alba Iulia, clădirea în care la 1 Decembrie 1918 a fost proclamată Unirea Transilvaniei cu România, este în reabilitare. Ea urmează să fie redeschisă la 1 Decembrie 2018, atunci când se va sărbători Centenarul Unirii.
Luni, pe Sala Unirii, s-au remontat stemele României Mari, scoase în anul 1948.
Imobilul a fost ridicat între 1898 şi 1900, pe locul în care a funcţionat o ospătărie, pentru a servi ca şi cazinou pentru militarii din armata austro-ungară staţionaţi în garnizoana cetăţii din Alba Iulia.
După Marea Unire, ţinându-se cont de importanţa simbolică extrem de mare pe care a obţinut-o edificiul după acest act istoric, clădirea a fost modificată. Astfel, în 1921-1922, a fost modificat interiorul, s-au construit cele două nişe – nişa sudică şi cea nordică, pe frescele cărora a fost amplasată o pictură pe pânză. Tot atunci a fost modificată şi intrarea în clădire, sub forma unui arc de triumf. Pe frontispiciul ei este o inscripţie în limba latină, redactată de către Nicolae Iorga, prin care se consemnează importanţa locaţiei şi a actului din 1918.
După 1948, Sala Unirii a intrat într-o perioadă de uitare, acordându-i-se din nou importanţă după instaurarea regimului Ceauşescu şi a politicii naţionaliste dusă de acesta. Cu ocazia Semicentenarului Unirii, în 1968, clădirea a fost din nou modificată. Pictura pe pânză a fost înlocuită cu o pictură murală, direct pe zid, printre cei trei autori fiind şi Horea Piliuţă. Şi această pictură a fost înlocuită însă, după 1989, când au avut loc cele mai recente intervenţii. Tot atunci deasupra şemineelor a fost aşezată stema actuală a României, iar pe peretele vestic al Sălii au fost fixate patru plăci de marmură în care erau consemnate actele Unirii, respectiv textele Rezoluţiei Unirii şi a Legii pentru Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei, Sătmarului şi Maramureşului cu România, votată la 29 decembrie 1919 de către Parlamentul ţării. Tot atunci a fost montată pardoseala de marmură albă, respectiv marmură roşie pe pereţi.
De asemenea, în sala interioară au fost amplasate busturile regelui Ferdinand şi reginei Maria, creaţii ale sculptorului Vlad Ciobanu.
Sursa: facebook / Gabriel Rustoiu
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Cultură Educație
Foto | Contracte de muncă vechi de aproape 1.900 de ani, consemnate pe tăblițe cerate și descoperite la Alburnus Maior (Roșia Montană), expuse la Muzeul Național de Istorie a României
Contracte de muncă vechi de aproape 1.900 de ani, consemnate pe tăblițe cerate și descoperite la Alburnus Maior (Roșia Montană), expuse la Muzeul Național de Istorie a României Două tăblițe cerate descoperite la Alburnus Maior păstrează mărturia unor contracte de muncă încheiate în Dacia romană acum aproape două milenii. Expuse la Muzeul Național de Istorie […]
Foto | Explozie de culoare în spațiul expozițional al Primăriei Sebeș: Cele mai recente lucrări de artă ale lui Eugen Măcinic, aduse în fața marelui public
Explozie de culoare în spațiul expozițional al Primăriei Sebeș: Cele mai recente lucrări de artă ale lui Eugen Măcinic, aduse în fața marelui public O nouă expoziție personală a artistului plastic Eugen Măcinic poate fi văzută și admirată în generosul spațiu expozițional al Primăriei Municipiului Sebeș. Expoziția poate fi caracterizată drept o adevărată explozie de […]
Foto | „Peștera și bolta cerească. Misterele lui Mithras la Apulum”, exponatul lunii august 2026 la Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
„Peștera și bolta cerească. Misterele lui Mithras la Apulum”, exponatul lunii august 2026 la Muzeul Național al Unirii Alba Iulia Marți, 4 august 2026, de la ora 11.00, la Muzeul Național al Unirii Alba Iulia va avea loc vernisajul exponatului lunii august 2026. În anul 1965 a fost descoperit întâmplător un relief votiv din marmură […]