La Alba Iulia, pe Sala Unirii se remontează stemele României Mari, scoase în anul 1948
Sala Unirii din Alba Iulia, clădirea în care la 1 Decembrie 1918 a fost proclamată Unirea Transilvaniei cu România, este în reabilitare. Ea urmează să fie redeschisă la 1 Decembrie 2018, atunci când se va sărbători Centenarul Unirii.
Luni, pe Sala Unirii, s-au remontat stemele României Mari, scoase în anul 1948.
Imobilul a fost ridicat între 1898 şi 1900, pe locul în care a funcţionat o ospătărie, pentru a servi ca şi cazinou pentru militarii din armata austro-ungară staţionaţi în garnizoana cetăţii din Alba Iulia.
După Marea Unire, ţinându-se cont de importanţa simbolică extrem de mare pe care a obţinut-o edificiul după acest act istoric, clădirea a fost modificată. Astfel, în 1921-1922, a fost modificat interiorul, s-au construit cele două nişe – nişa sudică şi cea nordică, pe frescele cărora a fost amplasată o pictură pe pânză. Tot atunci a fost modificată şi intrarea în clădire, sub forma unui arc de triumf. Pe frontispiciul ei este o inscripţie în limba latină, redactată de către Nicolae Iorga, prin care se consemnează importanţa locaţiei şi a actului din 1918.
După 1948, Sala Unirii a intrat într-o perioadă de uitare, acordându-i-se din nou importanţă după instaurarea regimului Ceauşescu şi a politicii naţionaliste dusă de acesta. Cu ocazia Semicentenarului Unirii, în 1968, clădirea a fost din nou modificată. Pictura pe pânză a fost înlocuită cu o pictură murală, direct pe zid, printre cei trei autori fiind şi Horea Piliuţă. Şi această pictură a fost înlocuită însă, după 1989, când au avut loc cele mai recente intervenţii. Tot atunci deasupra şemineelor a fost aşezată stema actuală a României, iar pe peretele vestic al Sălii au fost fixate patru plăci de marmură în care erau consemnate actele Unirii, respectiv textele Rezoluţiei Unirii şi a Legii pentru Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei, Sătmarului şi Maramureşului cu România, votată la 29 decembrie 1919 de către Parlamentul ţării. Tot atunci a fost montată pardoseala de marmură albă, respectiv marmură roşie pe pereţi.
De asemenea, în sala interioară au fost amplasate busturile regelui Ferdinand şi reginei Maria, creaţii ale sculptorului Vlad Ciobanu.
Sursa: facebook / Gabriel Rustoiu
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Știri recente din categoria Cultură Educație
15 iunie -13 iulie 2025 | Festivalul de tradiții și obiceiuri „Cultură pentru Cultură” în ALBA: Gârbova, Sâncrai, Ceru Băcăinți și Gârda de Sus, gazdele ediției a XVIII-a
15 iunie -13 iulie 2025 | Festivalul de tradiții și obiceiuri „Cultură pentru Cultură” în ALBA: Gârbova, Sâncrai, Ceru Băcăinți și Gârda de Sus, gazdele ediției a XVIII-a Cetatea Greavilor din Gârbova, Castelul Sâncrai, Poiana cu Salcâmi din Ceru-Băcăinţi şi Poiana Călineasa din Gârda de Sus sunt locurile alese pentru desfăşurarea ediţiei din 2025 a […]
1 iunie 2025 | 96 de ani de la nașterea Doinei Lie, o artistă cu care Sebeșul se mândrește peste timp: Arta sa monumentală se regăsește în mai multe orașe din România
1 iunie 2025 | 96 de ani de la nașterea Doinei Lie, o artistă cu care Sebeșul se mândrește peste timp: Arta sa monumentală se regăsește în mai multe orașe din România Doina Lie s-a născut la Sebeș, în anul 1929, în prima zi de iunie. A absolvit Liceul Pedagogic „Pia Brătianu” din București. Fiică […]
Exponatul lunii iunie 2025 la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş – Taikuruma, jucărie-amuletă japoneză
Exponatul lunii iunie 2025 la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş – Taikuruma, jucărie-amuletă japoneză Cu prilejul Zilei Internaționale a Copilului, Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş, a desemnat ca exponat al lunii iunie Taikuruma, o jucărie-amuletă tradiţională japoneză, intrată recent în colecţia instituţiei. Considerată astăzi un obiect artizanal specific provinciei Kagoshima, taikuruma este o jucărie religioasă, […]