La Alba Iulia, pe Sala Unirii se remontează stemele României Mari, scoase în anul 1948

Sala Unirii din Alba Iulia, clădirea în care la 1 Decembrie 1918 a fost proclamată Unirea Transilvaniei cu România, este în reabilitare. Ea urmează să fie redeschisă la 1 Decembrie 2018, atunci când se va sărbători Centenarul Unirii.

Luni, pe Sala Unirii, s-au remontat stemele României Mari, scoase în anul 1948.

Imobilul a fost ridicat între 1898 şi 1900, pe locul în care a funcţionat o ospătărie, pentru a servi ca şi cazinou pentru militarii din armata austro-ungară staţionaţi în garnizoana cetăţii din Alba Iulia.

După Marea Unire, ţinându-se cont de importanţa simbolică extrem de mare pe care a obţinut-o edificiul după acest act istoric, clădirea a fost modificată. Astfel, în 1921-1922, a fost modificat interiorul, s-au construit cele două nişe – nişa sudică şi cea nordică, pe frescele cărora a fost amplasată o pictură pe pânză. Tot atunci a fost modificată şi intrarea în clădire, sub forma unui arc de triumf. Pe frontispiciul ei este o inscripţie în limba latină, redactată de către Nicolae Iorga, prin care se consemnează importanţa locaţiei şi a actului din 1918.

După 1948, Sala Unirii a intrat într-o perioadă de uitare, acordându-i-se din nou importanţă după instaurarea regimului Ceauşescu şi a politicii naţionaliste dusă de acesta. Cu ocazia Semicentenarului Unirii, în 1968, clădirea a fost din nou modificată. Pictura pe pânză a fost înlocuită cu o pictură murală, direct pe zid, printre cei trei autori fiind şi Horea Piliuţă. Şi această pictură a fost înlocuită însă, după 1989, când au avut loc cele mai recente intervenţii. Tot atunci deasupra şemineelor a fost aşezată stema actuală a României, iar pe peretele vestic al Sălii au fost fixate patru plăci de marmură în care erau consemnate actele Unirii, respectiv textele Rezoluţiei Unirii şi a Legii pentru Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei, Sătmarului şi Maramureşului cu România, votată la 29 decembrie 1919 de către Parlamentul ţării. Tot atunci a fost montată pardoseala de marmură albă, respectiv marmură roşie pe pereţi.

De asemenea, în sala interioară au fost amplasate busturile regelui Ferdinand şi reginei Maria, creaţii ale sculptorului Vlad Ciobanu.

Sursa: facebook / Gabriel Rustoiu

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI