Judecător de top: Consider că ar fi binevenită evaluarea psihologică a magistraților, fiind vorba de o profesie foarte stresantă

Vineri, în cadrul unei conferințe de presă organizate la Alba Iulia, în contextul derulării aici a Conferinţei naţionale EuRoQuod organizată de Curtea de Apel Alba Iulia împreună cu Institutul Naţional al Magistraturii, doi reprezentanți de seamă ai sistemului judiciar au fost întrebați cu privire la oportunitatea introducerii obigativității evaluării psihologice periodice pentru judecătorii și procurorii din sistemul românesc de justiție.

Tema este una mai veche și cât se poate de serioasă. Revine în atenția opiniei publice destul de rar și nu se bucură de prea mare aplecare nici din partea mass media, nici din partea celor cu atribuții în asigurarea condițiilor optime pentru un act de justiție de calitate.

Poate nu face parte dintre prioritățile din acest moment ale sistemului nostru de justiție, însă subiectul, cel puțin în anumite medii profesionale, este dezbătut, vorbindu-se chiar de o discriminare pozitivă a magistraților în raport cu alte categorii profesionale, cum sunt polițiștii, ofiterii SPP, militarii, personalul ISU etc, care sunt supuși, pe bună dreptate, unei evaluări psihologice periodice.

Practic, în cazul judecătorilor și procurorilor, ale căror decizii au in impact semnficativ la nivelul societății, legislația românească nu prevede evaluarea psihologică periodică, deși în ultimii ani au apărut în spațiul public cazuri de notorietate în care capacitatea de decizie a unor magistrați era grav afectată de probleme psihologice. Vezi cazul fostului procuror de la DIICOT Buzău, George Mărgărit, care juca banii ridicaţi la percheziţii la jocuri de noroc, fapte pentru care a și fost condamnat definitiv de instanţa supremă la trei ani şi jumătate de închisoare.

Considerați că ar fi oportună introducerea obigativității evaluării psihologice periodice pentru judecătorii și procurorii din sistemul românesc de justiție?

“Consider că ar fi binevenită evaluarea psihologică periodică a magistraților, fiind vorba de o profesie foarte stresantă. În trecut, judecătorii din România beneficiau chiar de un spor salarial care era se numea chiar <<spor de stres>>.

Nu este exclus ca pe parcursul evoluției unei persoane să apară unele sincope”, a răspuns judecătorul Camelia Toader (FOTO dreapta) – reprezentantul României la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

Răspunsul oferit de Gabriela Florescu, judecător la Curtea de Apel Bucureşti şi formator I.N.M.. în dreptul Uniunii Europene nu a fost la fel de bine conturat ca cel al mai experimentatei sale colege.

Domnia sa a sugerat că lucrurile s-au înbunătățit semnificativ în utimii ani, toți magistrații care acced pe o funcție de procuror sau judecător, fie la admiterea la INM, fie la intrarea în magistratura, fiind supuși unei evalări psihologice. De asemnea, a explicat judecătorul, magistrații care candidează la o funcție de conducere în sistemul de justiție sunt reevaluați și din punct de vedere psihologic.

Bogdan Presecan

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI